40 de tineri din Câmpulung s-au pus pentru 2 ore în locul nevăzătorilor

40 de tineri din Câmpulung s-au pus pentru 2 ore în locul nevăzătorilor

40 de tineri din Câmpulung s-au pus pentru 2 ore în locul nevăzătorilor. Cu această ocazie au deccoperit că există și ochii minți, iar acestor persoane nevăzătoare Dumnezeu le-a dat un har pe care puțini îl au și anume acela de a simți și a experimenta emoții și trăiri cu totul speciale.

De ziua Bastonului Alb, în semn de solidaritate cu lumea nevăzătorilor, cei 40 de tineri au fost și ei o fărâmă din aceasta…

Și pentru că o mare parte dintre ei erau la prima activitate în comun, s-au rotit frumos de la o masă la alta, au mâncat și au încercat să stea de vorbă, să se cunoască și re-cunoască… legați la ochi!

Dan Sain – guvernatorul District 124 România – LIONS, a participat la această experiență inedită!

Anual, la 15 octombrie, este celebrată ziua internațională a nevăzătorilor sau ziua bastonului alb, care este sprijinul de nădejde al persoanelor fără vedere.
Ziua Internațională a Nevăzătorilor a fost instituită de Organizația Europeană pentru Bunăstarea Nevăzătorilor în 1993, la Varșovia (Polonia). Marcarea acestei zile a generalizat sărbătorirea la nivel mondial a „Zilei bastonului alb”, instituită de președintele american Lyndon Johnson, în 1964.

Bastonul alb este un instrument necesar persoanelor fără vedere şi, totodată, un simbol al independenţei. De secole nevăzătorii foloseau bastonul numai ca instrument ajutător în călătorii. Abia în secolul al XX-lea, în perioada dintre cele două războaie mondiale, el a fost promovat ca simbol pentru a avertiza lumea că purtătorul este nevăzător, începând din Europa şi apoi răspândindu-se în America de Nord.

James Biggs, un fotograf englez din Bristol, susţine că el a inventat bastonul alb, în 1921. În urma unui accident care l-a costat vederea, artistul a hotărât să-şi vopsească bastonul în alb pentru a fi văzut mai uşor de către şoferi. Nu au trecut zece ani şi bastonul alb şi-a făcut prezenţa în societate.
În februarie 1931, Guilly d’Herbemont a lansat o mişcare naţională privind folosirea bastonului alb de către nevăzătorii francezi. Campania fiind mediatizată pe larg în ziarele englezeşti, ea a fost adoptată şi de Marea Britanie. Acţiunea a fost sponsorizată de Cluburile ‘Rotary’.

Introducerea bastonului alb în America de Nord i se atribuie Clubului Internaţional ‘Lions’. În 1930, un membru al clubului George A. Bonham a realizat că bastonul negru nu este prea bine văzut de şoferi. Clubul ‘Lions’ a decis să vopsească bastonul în alb pentru a fi cât mai vizibil pentru conducătorii auto. În 1931, clubul a început un program naţional, în SUA, de promovare a utilizării bastonului alb de către nevăzători.
În anii ’20-’30, nevăzătorii mergeau ţinând bastonul diagonal în faţa lor într-o poziţie fixă. Dar atunci când veteranii orbi din Al Doilea Război Mondial s-au întors în America, forma şi modul de utilizare a bastonului alb au fost iarăşi schimbate, în încercarea de a-i ajuta pe veterani să se reîntoarcă la o viaţă activă.

Pe la începutul anilor 1960, mai multe organizaţii statale şi agenţii de readaptare, care ofereau servicii nevăzătorilor şi celor cu deficienţe de vedere, au făcut presiuni asupra Congresului american pentru a desemna ziua de 15 octombrie a fiecărui an ca ‘Ziua bastonului alb’ în toate statele din SUA. Pe 6 octombrie 1964, Congresul SUA a emis Rezoluţia HR 753, prin care îl autoriza pe preşedintele SUA să proclame ziua de 15 octombrie a fiecărui an ca fiind ‘Ziua bastonului alb’.
În 2011, preşedintele american Barack Obama a numit această zi şi ‘Blind Americans Equality Day’. Ulterior, de ajutorul acestui ‘prieten fidel’ au putut beneficia nevăzători din lumea întreagă.

About The Author

Related posts