Biserica din Suseni: Hramul „Sfântul Gheorghe şi Sfântul Dimitrie”, monument istoric
Biserica din Suseni: Hramul „Sfântul Gheorghe şi Sfântul Dimitrie”, monument istoric

Biserica din Suseni: Hramul „Sfântul Gheorghe şi Sfântul Dimitrie”, monument istoric

Biserica din Suseni: Hramul „Sfântul Gheorghe şi Sfântul Dimitrie”, monument istoric

Este situată în Susenii Rucărului, pe o terasă medie din stânga Râuşorului, la altitudinea de circa 715 m (vezi Rucărul de Jos). Înaintea acesteia, cea mai veche biserică din Rucăr, au existat alte trei biserici, cum ar fi cea a Tătarilor, amintită în legendele rucărene şi confirmată într-un document din 1818, Martie 21. Este vorba de Adiata a lui popa Bucur. Menţionând delniţele ce le posedă acesta, vorbeşte şi despre „o moşie de la Roghină de la biserica Tătarilor tot frăţie”.

Tradiţia locală vorbeşte, de asemenea, despre o altă biserică, de piatră, de pe Valea lui Ecle. Nu se cunosc locurile unde vor fi existat alte biserici. Mai mult decât atât, în Suseni, un pârâu (afluent din stânga Râuşorului) poartă numele semnificativ de Valea Preotului. Apoi, în secolul al XVII-lea există multe documente rucărene care sunt scrise de preoţi. Alţii semnează ca martori. Fiind preoţi, trebuie să fi fost şi biserici.

După inscripţia care se află deasupra uşii de la intrare, biserica s-a „ridicat din temelie cu toată cheltuiala dum(nea)lui jupan Gheorghe Necola Smerna la anul 1780, Aprilie 23 ”    .

Urmează o inscripţie în greceşte în care se menţionează acelaşi lucru – că biserica a fost zidită de Gheorghe Necola Smerna, zet (ginerele) clucerului Apostol din Câmpulung . O altă inscripţie, de pe peretele vestic al pridvorului, ne arată că biserica a fost construită în timpul lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782) şi al mitropolitului Grigore. Ctitorul, fiind negustor, a venit pe meleagurile muscelene pentru a cumpăra vite, brânzeturi şi unt pentru armatele turceşti. Mai târziu şi-a adoptat numele de Rucăreanu. Datorită faptului că partea de sus a satului nu avea biserică, cele două din 1744 şi 1747 fiind neîncăpătoare şi el dorind să se apropie cât mai mult de sat şi de oameni, a ridicat această biserică. Din 1902, însă, nu se mai slujeşte în acest sfânt locaş, aflat azi în mijlocul cimitirului din Suseni.

În formă de cruce, biserica are două turle, hexagonale, cu şase ferestre fiecare (la bază turlele sunt pătrate). Altarul, semicircular în interior şi poligonal la exterior, este luminat de două ferestre – una pe axa bisericii şi alta la proscomidie. Catapeteasma este din zid. Naosul, uşor lărgit prin cele două abside, semicirculare în interior şi poligonale la exterior (fiecare absidă este dotată cu câte o fereastră), are în mijloc turla deschisă. Pronaosul prezintă câte o fereastră pe fiecare latură exterioară. Pridvorul, deschis, este susţinut de cinci coloane masive, cu capiteluri.

La exterior, biserica este încinsă de jur-împrejur de trei brâie paralele, cel din mijloc fiind mai proeminent. De asemenea, sub streaşină, precum şi sub streaşină părţilor pătrate ale turlelor şi, respectiv, deasupra ferestrelor turlelor, se află, câte două, respectiv trei (în ultimul caz) rânduri de cărămizi în „dinţi de ferestrău”.

Pictura, originară, prezintă interes, mai ales, în pronaos, unde se află tabloul votiv, care înfăţişează pe Gheorghe Smerna ţinând în mână biserica, cei trei feciori ai lui, iar de partea cealaltă sunt pictate soţia sa, Stanica şi fiicele. Bărbaţii poartă anterie îmblănite, căciuli pe cap, iar la mijloc încingători cu paftale scumpe. Femeile poartă rochii lungi, pieptane îmblănite cu căciulite garnisite cu blăniţă. De asemenea, în pridvor, pictura ne arată gura unui balaur care închipuie iadul, iar mai sus este zugrăvită lumea (turci, tătari, harpi etc.).

Pardoseala bisericii este de piatră (în ea sunt săpate numele ctitorilor), iar în zidul exterior sunt trecuţi meşterii zidari: „ Costandin şi Ion, zidari ot Câmpulung, meşiţa August 1782″.

De jur-împrejur, biserica este încinsă de trei brâie, iar sub streaşină are trei rânduri de cărămizi în „dinţi de ferestrău”; aceleaşi ornamentaţii apar la partea superioară a pătratelor turlelor, precum şi deasupra ferestrelor celor două turle, unde sunt dispuse în arce de cerc succesive.

În Catagrafia din 1810, la această biserică sunt menţionaţi trei preoţi: popa Ion, popa Nica şi popa Simon.

About The Author

Related posts