Deputatul Simona Oprescu îngrijorat de urșii care fac ravagii în Muscel

Deputatul Simona Oprescu a transmis ministrului informații despre urșii care fac ravagii în Muscel. Totul a pornit după ce deputatul argeşean a primit la Cabinetul Parlamentar numeroase sesizări de la primari şi alte autorităţi judeţene, privind problema urşilor care fac ravagii în nordul Argeşului.

„Sunt urşii mai presus de viaţa noastră şi a copiilor noştri?”

„Problemele pe care le întâmpină cetăţenii şi autorităţile locale deopotrivă sunt din ce în ce mai mari. Atacurile animalelor sălbatice la gospodării şi chiar asupra oamenilor, înmulţirea necontrolată a urşilor şi, nu în ultimă instanţă, restrângerea arealului acestora, fac ca urşii să fie din ce în ce mai prezenţi în comunităţile umane şi să provoace pagube şi panică, reprezentând un pericol real la adresa vieţii cetăţenilor, în special în zonele de deal şi de munte. Am primit, la Cabinetul meu parlamentar, numeroase adrese de la primarii din Argeş, care au sesizat acest fenomen alarmant. La Dâmbovicioara, primarul Dumitru Secăreanu ne-a declarat că aproape săptămânal are probleme din cauza urşilor, iar oamenii sunt terorizaţi. În plus, Dâmbovicioara, fiind declarată recent staţiune de interes naţional, turiştii care ajung pe pitoreştile meleaguri ale acestei comune sunt, la rândul lor, în pericol. La Sălătrucu, acolo unde primar este Nicolae Langer, atacurile urşilor asupra gospodăriilor localnicilor sunt tot mai dese. Oamenii se tem pentru viaţa lor şi, oricât le-ai explica faptul că urşii sunt animale protejate şi nu pot fi mutaţi sau omorâţi oricum, cetăţenii au o singură reacţie: „Sunt urşii mai presus de viaţa noastră şi a copiilor noştri?”, a transmis Simona Bucura Oprescu, prezentând cazurile din localităţile Argeşului.

Pe lângă aceste sesizări, deputatul argeşean a ataşat şi adrese ale Direcţiei Silvice Piteşti, prin care se arată diferenţa uriaşă între efectivul optim suportat  de habitat şi efectivul real de urşi la nivelul fondurilor cinegetice gestionate.

Numărul urşilor este exagerat de mare în raport cu numărul optim, potrivit arealului şi resurselor acestuia

Conform unei adrese a Direcţiei Silvice Piteşti, „se poate observa diferenţa uriaşă între efectivul optim suportat de habitat (110 exemplare) şi efectivul real (284 exemplare) la nivelul fondurilor cinegetice gestionate de Direcţia Silvică Argeş. La nivelul judeţului Argeş, efectivele optime sunt de 279 de exemplare, iar efectivele reale evaluate sunt de 1.117 exemplare (inclusiv pe fondurile private de vânătoare). Conform Ordinului 393/2002, pentru fiecare zonă s-a stabilit bonitatea ecologică a habitatului de urs, iar numărul de 279 exemplare de urs pentru judeţul Argeş este numărul maxim suportat de ecosistem.”

În adresa semnată de directorul Armand Chiriloiu se mai face şi un calcul care ar trebui să dea de gândit: „Putem face un calcul foarte simplu, doar la nivelul judeţului Argeş: considerăm 1.000 de exemplare de urs, dintre care 500 de exemplare femele şi 500 de exemplare masculi. O femelă fată doi pui o dată la doi ani, deci putem considera că fată un pui pe an. De aici rezultă un spor anual de 500 exemplare. Din cauze naturale sau artificiale mor 200 dintre pui şi rezultă un spor de 300 exemplare pe an. Prin acţiunea de vânătoare se va elimina presiunea creată pe comunităţile locale limitrofe fondurilor cinegetice de munte, se va elimina expansiunea speciei către zonele locuite de oameni, se vor evita pagubele create crescătorilor de animale.”, precizează conducerea Direcţiei Silvice Argeş.

Direcţia Silvică Argeş a pierdut 100.000 de euro de când a fost interzisă vânătoarea urşilor

Direcţia Silvică Argeş arată şi dimensiunea economică a interdicţiei vânătorii la specia urs: „Direcţia Silvică Argeş a pierdut  de când a fost interzisă vânătoarea aproximativ 100.000 de euro. Din banii obţinuţi din vânătoarea de urs s-ar fi putut hrăni complementar urşii, ar fi putut fi păstrate animalele în pădure şi s-ar fi putut detensiona comunităţile locale. O statistică la nivelul judeţului Argeş arată, pe de o parte, că 93 de persoane au fost păgubite din cauza atacurilor urşilor, valoarea pagubei fiind estimată, prin procesele verbale întocmite conform HG 1679/2008, la suma de 182.380 de lei. De asemenea, au fost atacaţi cinci oameni, aceştia fiind răniţi foarte grav, chiar la unul a fost nevoie de amputarea piciorului.”

„În acest context, aş dori să ştiu dacă Ministerul Mediului are un plan concret de reducere a fenomenului şi de recăpătare a controlului, urşii reprezentând în acest moment nu atât o specie ameninţată, cât o ameninţare la adresa omului”, şi-a încheiat Simona Bucura Oprescu interpelarea adresată ministrului Mediului.

Efectivul optim de urşi ar trebui să fie 110, dar acesta numără 284 de exemplare

Direcţia Silvică Argeş gestionează 8 fonduri cinegetice, dintre care 6 sunt în zonele de deal şi de munte. Conform evaluărilor care se fac constat, se poate observa că numărul urşilor este într-o continuă creştere. Pentru a susţine aceste afirmaţii, a fost prezentat un tabel, din care se poate observa creşterea populaţiei de urs faţă de efectivele optime. La nivelul celor 6 fonduri cinegetice, a fost stabilit un număr optim de urşi de 110, dar, în 2018 au fost inventariaţi 254, iar în 2019, numărul acestora a ajuns la 284, cu mult peste ce poate suporta habitatul.

Fondul Cinegetic Nr. 4 Cumpăna – Efectivul optim: 20 exemplare, cel evaluat în 2018: 40 exemplare; iar în 2019: 46 exemplare. Dintre acestea, 11 sunt masculi şi 10 femele (cinci cu pui sub un an şi cinci cu pui peste un an); 5 sunt tineret între 2 şi 4 ani; 8 au mai puţin de un an; iar 12 au între 1 şi 2 ani. În sezonul de vânătoare 2019/2020, au fost propuse 5 intervenţii şi nu a fost aprobată nici una.

Fondul Cinegetic Nr. 5 Arefu – Efectivul optim a fost calculat la 25 exemplare, dar cel inventariat în 2018 a fost de 55 exemplare, iar în 2019 de 62 exemplare. Cei mai mulţi, 15 la număr, au între 1 şi 2 ani, 12 au sub un an, 9 sunt tineret, între 2 şi 4 ani, 11 sunt masculi, iar 13 sunt femele (7 cu pui sun un an şi 6 cu pui peste un an). În 2018 a fost aprobată vânătoarea unui exemplar, care s-a realizat, iar pentru 2019-2020, au fost propuse pentru vânare 10 bucăţi, dar nu a fost aprobată nici una.

Fondul Cinegetic Nr. 11 Căpăţâna – Pentru acest fond a fost calculat un efectiv optim de 20 exemplare, dar în 2018 erau 61, iar în 2019 ajunsese la 67 exemplare. Au fost identificaţi 28 de masculi; 17 femele (3 fără pui, 6 cu pui sub un an şi 8 cu pui peste un an); 4 sunt tineret (2-4 ani); iar 18 pui (10 sun un an şi 8 cu vârsta între 1 şi 2 ani). Pentru sezonul 2019-2020 au fost solicitări pentru vânarea a 10 urşi, dar nu s-a aprobat nici una.

Fondul Cinegetic Nr. 13 Corbi – În acest caz, în sălbăticie ar trebui să fie 10 urşi, dar, în 2018 erau 39, iar 2019 au ajuns la 43. Au fost identificaţi 18 masculi; 14 femele (3 fără pui, 6 cu pui sub un an şi 5 cu pui peste un an); 6 pui sub un an; 5 pui cu vârsta între unul şi doi ani. În sezonul 2018-2019, a fost aprobată şi efectuată o recoltare de urs, iar pentru 2019-2020, s-a propus vânarea a 10 exemplare, care nu a fost încă aprobată.

Fondul Cinegetic Nr. 15 Bratia – În acest areal ar trebui să trăiască doar 18 urşi, dar anul trecut au fost identificaţi 30, iar anul acesta 34. Au fost identificaţi 12 masculi; 10 femele (3 fără pui, 4 cu pui sub un an şi 3 cu pui peste un an); 3 exemplare tineret (2-4 ani); 5 pui sun un an; 4 pui de 1-2 ani. Pentru perioada 2019-2020, s-a sugerat vânarea a 5 urşi, dar nu s-a consfinţit nici una.

Fondul CinegeticNr. 16 Râuşor – În acest fond era ideal să trăiască 17 urşi, dar, în realitate, în 2018, au fost numerotaţi 29, iar în 2019 numărul lor a ajuns la 32. Au fost număraţi 12 masculi; 8 femele (3 fără pui, 3 cu pui sub un an ţi 2 cu pui peste un an); 4 din categoria tineret (2-4 ani); 4 pui sub un an; 4 pui de 1-2 ani. S-a propus spre vânare un număr de 5 urşi, dar nu s-a încuviinţat nici unul.