Fiul fostului prim-procuror Anghelescu a lansat o carte aparte!

Fiul fostului prim-procuror Anghelescu a lansat o carte aparte!

Fiul fostului prim-procuror, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung, Ion Anghelescu a lansat o carte aparte!  În paginile acestei cărţi regăsim întreaga istorie a Regimentului 30 Infanterie, care a fost înfiinţat pe 1/14 aprilie 1914, ca o unitate de rezervă a Regimentului 30 „Dorobanţi” Muscel, cu reşedinţa la Câmpulung.

Prefaţa volumului, scrisă de directorul Muzeului Judeţean Argeş, lectorul universitar doctor Cornel Popescu.

Au fost alături de Gabriel Ion Anghelescu la debutul său editorial viceprimarul municipiului Câmpulung, Şerban Mărgărin Blidaru, secretarul Primăriei, Ramona Simion, directorul Muzeului Municipal Câmpulung, Alexandru Oprea, comandantul Bazei de Instruire pentru Apărare CBRN, lt. col. Ovidiu Nicolae Stănescu, locţiitorul comandantului Batalionului 30 Vânători de Munte „Dragoslavele”, lt. col. Gabriel Biţă, judecătorul Adriana Caplan, sora autorului, Ion Anghelescu, tată acestuia, dar şi alţi invitaţi: oameni de cultură, ziarişti, istorici, muzeografi. „Suntem onoraţi că domnul director al Muzeului Municipal, împreună cu autorul, au ales ca locaţie pentru lansarea acestei cărţi Cercul Militar Câmpulung. Ţinând cont şi de subiectul acestui volum, noi, militarii din cadrul Batalionului 30 Vânători de Munte, suntem mândri şi onoraţi de acest eveniment, deoarece, după cum bine ştiţi, în locaţia unde ne desfăşurăm activitatea la ora actuală au funcţionat  Regimentul 30 Dorobanţi şi Regimentul 70 Infanterie.

„Tema pe care am ales-o privind Regimentul 70 nu a fost deloc uşor de realizat, pentru că în privinţa Regimentului 70 nu prea au fost materiale privind istoricul său. Singurele materiale care s-au găsit la arhivele militare din Piteşti sunt documentele privind jurnalele de război, începând cu crearea regimentului pentru a se trece la ofensivă. Cel mai important dintre toate a fost faptul că acest regiment a participat la cele mai importante evenimente, indiferent că a fost Dobrogea, unde, chiar şi acolo, la Turtucaia, chiar dacă au fost învinşi, ei au luptat cu abnegaţie. Şi în Oltenia acelaşi lucru l-au făcut. Au continuat şi aici, în zona Câmpulungului, la Lereşti şi Mateiaş, unde au reuşit să ţină pe loc trupele austro-ungare 45 de zile, ceea ce nu a fost deloc uşor în acea perioadă, mai ales că marea majoritate a luptătorilor erau oşteni din zonă, slab înarmaţi, dar care cunoşteau toate trecătorile, toate micile ascunzători.

După cele 45 de zile, această unitate a fost nevoită să se retragă, dar cele mai mari pierderi, totuşi, această unitate le-a avut în timpul retragerii către Siret, acolo au fost măcinaţi permanent, nefiind cruţaţi, şi, într-adevăr, Regimentul 70 a fost nevoit să se unească cu Regimentul 62. Cei mai buni comandanţi pe care i-a avut acest regiment au fost colonelul Constantin Calotescu şi colonelul Grigore Grecescu. Ultimul, după război, a fost şi primarul oraşului timp de şase ani. Această unitate a demonstrat, chiar dacă a avut o viaţă scurtă, că ei pot ţine în frâu armate net superioare, cu toate că nu erau bine pregătiţi  şi aveau armament inferior. Chiar dacă regimentul a fost desfiinţat, în 1923, cu un decret, totuşi conducătorii de atunci ai ţării nu i-au uitat pe militari şi, înainte de desfiinţare, au reuşit să înmâneze cea mai mare distincţie militară, Ordinul Mihai Viteazul, clasa a III-a”, a menţionat autorul volumului.

„Mie mi se pare că, mai bine de un an de zile de când am avut această iniţiativă împreună cu domnul Gabriel Ion Anghelescu să încercăm să recuperăm un pic din tradiţia Regimentului 70, în primul şi în primul rând este un act de recuperare a istoriei. Era o datorie şi era absolut păcat de Dumnezeu ca taman Câmpulungul şi taman această zonă a Muscelului să nu aibă o carte dedicată Regimentului 70, pentru că dacă Regimentul 30 este mult mai bine documentat şi există mai multe jurnale de operaţiuni, există mai multe mărturii, Regimentul 70 a trecut oarecum într-un con de umbră în memorialistica militară, în memorialistica de război, nu şi datorită faptului că, totuşi, după retragerea tristă din 1916-1917 a fost unificat cu un regiment din Dâmboviţa, după care, în 1923, a fost desfiinţat.

Dar faptul că a fost desfiinţat Regimentul 70 nu înseamnă că eroii şi faptele de armă ale soldaţilor nu ar trebui cumva consemnate. M-am bucurat foarte tare când am văzut această carte, prima dată în format digital, şi am încercat să o edităm şi să o prezentăm într-o formulă mai mult decât onorabilă, nu doar din punctul de vedere al calităţii conţinutului, ci şi al formei. Din acest punct de vedere cred că Muzeul Municipal Câmpulung mai face încă odată dovada faptului că încearcă să fie un păstrător al comorilor muscelene şi că încearcă, prin eforturile pe care le face în materie de identitate locală, să devină un adevărat promotor al istoriei locale. Nu în ultimul rând, deja este un eveniment de notorietate, este singurul muzeu municipal din ţara asta care a primit de la şeful statului o distincţie dedicată taman centenarului şi mă bucur foarte mult că s-au cuplat cele două evenimente”, a subliniat directorul Muzeului Municipal Câmpulung, Alexandru Oprea.

 

About The Author

Related posts