Mistreţii au distrus izlazul comunal din Lereşti, punctul Ţarină

Mistreţii au distrus izlazul comunal din Lereşti, punctul Ţarină

Mistreţii sunt din ce în ce mai mulţi în zona Muscel. La Stâlpeni se plimbă în şir indian pe DN 73, la Bughea de Jos, ani la rând au distrus gospodăriile localnicilor, iar de curând la Lereşti au distrus izlazul comunal din punctul Ţarină.

Animalele lasă în urma lor dezastru, în timp ce autorităţile competente pasează responsabilităţile de la una la alta, dovedindu-se neputincioase în gestionarea acestei probleme, cu care se confruntă multe alte localităţi din Argeş şi din ţară.

Mistreţii au arat pur şi simplu fâneţele, în căutare de bulbi şi rădăcini, după care au trecut şi în câteva grădini de legume şi zarzavat, distrugând mai multe culturi care încă nu ajunseseră la maturitate. Cele mai mari pagube le-au făcut pe izlazul comunal, din punctul Ţarină, acesta fiind distrus de sălbăticiuni în proporţie de peste 50%.

„Ne-au atacat din vară şi am adus din nou comisia de verificare, că nu au făcut nimic! Spun că nu am sperietori omologate şi să pun garduri electrice şi paiaţe din ălea… Au fost mistreţii şi la Cetăţeni, la Rucăr, Bughea de Sus, de Jos şi alte comune şi tot aşa le-au spus cei din comisia asta. Mi-au zis că de ce i-am chemat iar şi le-am răspuns că o să-i chem şi la primăvară, ca să evalueze pagubele. Zici că au arat! Îi chem de câte ori vreau, că sunt pagube. Oamenii m-au sesizat şi eu mai mult decît să chem comisia asta nu pot să fac. E şi administratorul fondului de vânătoare cu ei şi zice că a mai împuşcat din porci. Mistreţii sunt sus, pe Dobriaşu, Strîmtu, în munţi, că acum e frig. Dar la primăvară o să coboare iar. Şi sunt mulţi, i-au văzut oamenii“, ne-a declarat primarul Marian Toader.

Ca urmare a pagubelor produse de mistreţi, la solicitarea primăriei Lereşti, pe 12 ianuarie, pentru a doua oară în ultimele patru luni, a fost trimisă la faţa locului o echipă mixtă, formată din reprezentantul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale pentru Protecţia Mediului, reprezentantul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de Silvicultură, reprezentantul Direcţiei pentru Agricultură Argeş, reprezentantul fondului cinegetic şi un reprezentant al primăriei care au luat măsurile legale ce se impun pentru dovedirea îndeplinirii obligaţiilor ce-i revin păgubitului (Unitatea administrativ-teritorială Lereşti) şi/sau gestionarului faunei cinegetice de pe cuprinsul fondului de vînătoare. Comisia de constatare şi evaluare a pagubelor a concluzionat că mistreţii nu au nici o vină, pentru că nu au au fost îndeplinite obligaţiile privind ţinerea sălbăticiunilor la distanţă faţă de suprafeţele afectate.

„Nu a asigurat paza terenurilor şi nu sunt întocmite documente în acest sens. Nu au amplasat mijloacele de speriere şi îndepărtat autorizate ale vînatului pe terenurile respective. Nu sunt documente în acest sens şi nu au fost observate la faţa locului mijloacele de îndepărtat vînatul. Nu a solicitat în scris persoanei juridice care gestionează fauna de interes cinegetic întreprinderea de acţiuni pentru prevenirea pagubelor. Nu sunt întocmite documente în acest sens“, se arată printre altele în procesul-verbal întocmit de membrii comisiei. „Deci tot păgubaşul e de vină. Au recoltat integral numărul de 17 exemplare de mistreţ, aprobate pentru sezonul de vînătoare 2016-2017. Păi la 200 de mistreţi, tu îmi împuşti 17?“, se întreabă primarul Marian Toader.

„Au fost observate rîmături de mistreţ, vechi şi noi, pe aproximativ 55% din suprafaţa totală. Dacă s-ar lua în calcul cheltuielile efectuate, cu sute de ani în urmă, pe fertilizări, tratamente fitosanitare, supraînsămînţări, distrugerea muşuroaielor, nivelarea şleaurilor, degajarea vegetaţiei lemnoase, degajarea pietrelor şi a cioturilor, costul alocat alimentării cu apă şi construirii adăposturilor de animale, cheltuielile efectuate cu întocmirea studiilor silvo-pastorale, comisia nu poate calcula valoarea despăgubirilor (…). De aceea, comisia propune ca fiecare instituţie, cu reprezentant în comisie, să formuleze o solicitare către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, să întocmească şi să transmită către cele patru instituţii o metodologie de calcul a valorii despăgubirilor“, au stabilit membrii comisiei de constatare şi evaluare a pagubelor

About The Author

Related posts