O veste excelentă pentru Munții Făgăraș. Aspretele – peștele „dinozaur”
O veste excelentă pentru Munții Făgăraș. Aspretele – peștele „dinozaur”

O veste excelentă pentru Munții Făgăraș. Aspretele – peștele „dinozaur”

Aspretele este considerat unul dintre cei mai rari pești din Europa, posibil din lume și este o fosilă vie, cu o vechime de peste 65 de milioane de ani, fiind protejat prin lege, întrucât specia a fost clasificată drept specie critic periclitată. Reconfirmarea prezenței lui, într-un număr relativ crescut, după unele perioade în care a fost considerat chiar dispărut, a reprezentat un motiv de bucurie pentru ecologi și pentru toți susținătorii unui echilibru natural.

„Aspretele este o specie despre care momentan știm că trăiește doar în Vâlsan, pe o porțiune scurtă a acestui râu, iar în trecut a populat Argeșul și Râul Doamnei, de unde însă a dispărut. El reprezintă un barometru pentru noi, oamenii, pentru că, din cauza noastră a ajuns în pragul extincției. Din fericire, în ultimii doi ani alpinistul și conservaționistul Alex Găvan și fundația care îi poartă numele au luptat intens pentru stoparea distrugerilor și a ilegalităților de pe Valea Vâlsanului și au alcătuit planul național de acțiune pentru salvarea speciei, plan care urmează să fie finanțat și implementat în viitorul apropiat. Sunt și eu parte din această echipă și lucrăm intens ca proiectul să fie un real succes. Atât pentru asprete, pentru mediul său de viață, cât și pentru comunitățile locale situate pe malul Vâlsanului.” a declarat Andrei Togor, coordonatorul Aqua Crisius.

Chiar dacă aspretele seamănă cu alte specii precum zglăvocul sau guvidul, un privitor atent remarcă prezența solzilor ctenoizi pe corpul peștelui preistoric (similari celor de biban), de unde i se trage și numele, asprete, fiind aspru la atingere. Capul nu e așa mare ca la zglavoc si nici așa de turtit, iar ochii sunt amplasați pe flancurile capului, nu privesc în sus (vedeti poza comparativă, extrasă din volumul Fauna RPR, P. Bănărescu 1964).

Refacerea echilibrului zonei

Pentru asprete, cea mai mare amenințare o reprezintă nerespectarea debitului ecologic în aval de barajul Vâlsan, iar fragmentările din albie de pe raza localității Brădetu ”înghesuie” specia în zona inferioară acestora.

Pe lângă amenințările generate de amenajările pe cursurile de apă, un alt factor important cu impact negativ asupra biodiversităţii acvatice îl reprezintă exploatările forestiere.

„Pentru noi redescoperirea aspretelui ne ambiționează să continuăm lucrările de reconstrucție ecologică, în bazinul superior al Văii Vâlsanului. În ultimii doi ani am reușit deja să reîmpădurim peste 200 de hectare de terenuri forestiere afectate de tăieri ilegale, vechi de 10-12 ani și am refăcut șanțuri de eroziune, stabilizând solul, care nu mai colmatează râurile și nu mai conduce la creșterea turbidității. Din totalul suprafeței cumpărate, mai avem circa 60 de hectare de plantat. Dar inițiativa noastră, fără o susținere și direcție comună, spre un mai bun echilibru în Munții Făgăraș, nu reprezintă decât un exemplu de bună practică. Contează foarte mult ce fac și vecinii noștri din aval, cât exploatează și cum! Încă se întâmplă ca prin albia râurilor să fie trași bușteni, practică ilegală, ceea ce duce la afectarea faunei acvatice. Legislația silvică este bună – la respectarea aplicării ei în teren mai trebuie lucrat.”, a declarat Mihai Zotta, director conservare Fundația Conservation Carpathia.

Sezonul de pescuit la păstrăv

Sezonul de pescuit se va redeschide la 1 aprilie 2021 și se va închide la 30 septembrie, asociația Aqua Crisius reușind cu ajutorul ANPA (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), în premieră, în cursul anului 2020, să prelungească perioada permisă de pescuit la păstrăv cu o lună și jumătate, înainte pescuitul acestui pește fiind permis între 1 mai și 14 septembrie. Râul Vâlsan mijlociu, de la barajul Vâlsan până în comuna Brăduleț (12 km) este zonă unde pescuitul este interzis, tocmai pentru conservarea aspretelui! Pentru mai multe detalii legate de permise si zonele cu regim special puteți consulta site-ul http://www.aquacrisius.ro.

Masivul Făgăraș este cunoscut la nivel european pentru unicitatea lui. Având cea mai mare suprafață împădurită neîntreruptă de localități, pe o suprafață de 2.400 km², Munții Făgăraș găzduiesc cele mai înalte vârfuri din Romania, importante specii de plante și animale sălbatice și au un grad crescut de biodiversitate. Cu toate acestea, au cea mai scazută formă de protecție, fiind doar sit Natura 2000, înființat în 2007, la aderarea României la Uniunea Europeană.

About The Author

Related posts