Joi, 27 octombrie a.c., la Muzeul Golești din Ștefănești, la biserica din lemn aflată în incinta complexului muzeal a avut loc o slujbă religioasă pentru pomenirea marii familii a Goleștilor. Biserica de lemn din Drăguțești are hramul Sfântul Dimitrie cel Nou, prăznuit în data de 27 octombrie, în calendarul creştin-ortodox. La slujbă au participat localnici și angajați ai muzeului, alături de care s-a aflat și președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu.
“Sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou a reprezentat un moment foarte bun pentru a face această slujbă religioasă, aici, în sfânta biserică, pentru pomenirea familiei Golești, o familie care a făcut foarte multe lucruri bune, nu numai pentru județ, dar și pentru țară. Deși nu mai au urmași care să-i pomenească măcar la sărbătorile religioase, iată că acest lucru s-a întâmplat acum. Pe lângă familia mare a Goleștilor au fost pomenite și alte nume mari ale țării, precum cel al părintelui Dumitru Stăniloaie” – președinte CJ Argeș, Dan Manu.
După slujba religioasă, cei prezenți au mers și la parastasul organizat de muzeu, la conacul familiei Golescu.
Conacul Goleştilor, construit în 1640 de Stroe Leurdeanul cu ajutorul meşterului Stoica din Târgovişte, este singura construcţie laică fortificată din ţară. Ştiind cât de schimbătoare erau vremurile, Stroe înconjoară conacul cu ziduri înalte de cărămidă, iar în turnurile de apărare instalează tunuri. Zidurile groase, etajul cu paiantă, monumentalitatea, dar şi eleganţa conacului, prefigurează apariţia constructorilor din perioada brâncovenească. În 1646, tot Stroe Leurdeanul ridică biserica din vecinătatea muzeului, care îmbină cu fineţe influenţele munteneşti cu cele din zona Moldovei, din Armenia şi din Orientul apropiat.
Sistemul de fortificaţii al conacului cuprinde zidurile cu contraforturi şi metereze şi are forma unui patrulater, ce prezintă în colţuri câte un turn rotund din cărămidă, în interiorul căruia, pe o platformă din lemn, puteau sta soldaţii în poziţie de tragere.
Secţia memorială a muzeului cuprinde „Şcoala slobodă obştească”, înfiinţată de marele cărturar Dinicu Golescu. Oferea copiilor săraci din împrejurimi şansa să înveţe alături de cei bogaţi. Manualele erau gratuite şi pentru prima dată erau primite fete alături de băieţi. A fost prima şcoală modernă cu predare în limba română şi a funcţionat din 1826 până în 1830. În şcoală sunt expuse atât piese de mobilier, cât şi manuale din perioada lui Spiru Haret. Lângă aceasta se află Foişorul lui Tudor Vladimirescu, folosit pentru supravegherea împrejurimilor. Aici şi-a trăit ultimele zile din viaţă Tudor Vladimirescu, între 18 şi 21 mai 1821. Retrăgându-se dinspre Bucureşti spre munţii Olteniei, Tudor şi-a instalat tabăra la Goleşti, fiind în bune relaţii cu boierii Goleşti. Din nefericire, aici a căzut victimă unui complot pus la cale atât de către membrii Eteriei cât şi de către unii dintre pandurii săi, nemulţumiţi de atitudinea foarte severă pe care acesta o avea faţă de orice act de indisciplină. Capturat de oamenii lui Alexandru Ipsilanti, a fost dus spre Târgovişte spre a fi judecat, însă pe drum a fost asasinat, trupul fiindu-i aruncat într-o fântână.
Lângă turn se află bolniţa (în prezent adăposteşte un spaţiu destinat expoziţiilor temporare), aşezământ destinat celor bătrâni, bolnavi şi săraci. A fost înfiinţată de marele ban Radu Golescu şi întreţinută pe cheltuiala sa.
În apropierea conacului se află parcul Goleştilor, unde exista în vechime un eleşteu traversat de un pod din lemn de mesteacăn, un foişor şi statui din piatră, după moda vremii.
