ȘTIAȚI CĂ: Anul acesta, Bughea de Jos sărbătorește 90 de ani de la înființare? Bughea de Jos este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.
Comuna se află în nord-estul județului, în Muscelele Argeșului, pe malurile râului Bughea. Este străbătută de șoseaua județeană DJ732C, care o leagă spre est de Câmpulung (unde se termină în DN73) și spre sud-vest de Godeni (unde se intersectează cu DN73C) și Schitu Golești (unde se termină în DN73).
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bughea de Jos se ridică la 2.862 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.989 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,57%), cu o minoritate de romi (12,09%). Pentru 2,27% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,99%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (2,24%). Pentru 2,27% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Bughea de Jos este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ion-Dorel Tănăsescu, politician independent, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice: 6 PSD, 5 PNL, 1 PMP, 1 PRM.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, actualul sat era o parte a mahalalei Bughea a Câmpulungului. În 1931, mahalalele sud-vestice au fost desprinse administrativ din corpul orașului, formându-se comuna Bughea de Jos, cu satele Bughea de Jos și Malu.
În 1950, comuna a fost arondată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, ea a trecut la județul Argeș, satul Malu trecând între timp la comuna Godeni.
În comuna Bughea de Jos se află schitul Ciocanu (secolul al XVII-lea, refăcut în 1825), monument istoric de arhitectură de interes național, ansamblu alcătuit din biserica de lemn „Intrarea în Biserică” (1825) și zidul de incintă. De asemenea, tot ca monumente de interes național sunt clasificate monumentele memoriale sau funerare reprezentate de două cruci de piatră din sud-vestul comunei (în zona denumită local „Hulubești”): cea aflată vis-a-vis de casa Amzică Ana (nr. 617) datând de la 1757; și una aflată vis-a-vis de casa Pâslaru Constantin (nr. 664) datând din 1767.
