În octombrie 2004, OMS a lansat programul WHO Patient Safety privind siguranța pacientului, ca răspuns la o rezoluție a Adunării Mondiale a Sănătății (2002), care solicită Organizației și Statelor Membre să acorde atenție maximă acestei probleme. Programul WHO Patient Safety își propune să coordoneze, să difuzeze și să accelereze îmbunătățirea siguranței pacienților în întreaga lume.
Ziua Mondială pentru Siguranța Pacientului a fost creată pentru a facilita dezvoltarea politicilor și practicilor privind siguranța pacienților în toate Statele Membre OMS și pentru a acționa ca o forță majoră la îmbunătățirea siguranței acestora.
Campania ZMSP din acest an, organizată pentru prima oară în România, cu tema “Îngrijirile medicale în condiții de siguranță” are ca scop “Conștientizarea profesioniștilor din domeniul furnizării serviciilor de sănătate, precum și a pacienților asupra importanței îngrijirilor medicale de calitate cât și asupra siguranței pacienților”.
Obiectivele campaniei sunt:
- informarea profesioniștilor din sănătate asupra importanței îngrijirilor medicale în condiții de siguranță;
- conștientizarea medicilor asupra necesității utilizării corecte a tehnologiilor și instrumentelor pentru realizarea unui act medical mai sigur cu efecte secundare reduse;
- informarea pacienților și aparținătorilor acestora asupra importanței implicării eficiente în îngrijirea lor în cursul terapiei.
Strategia naţională de sănătate 2014 – 2020 şi Planul de acţiuni pe perioada 2014 – 2020 prevede o serie de direcţii strategice de acţiune și măsuri printre care și Creşterea gradului de siguranţă a pacientului şi a calităţii serviciilor medicale în unităţile sanitare prin:
- introducerea evaluărilor de rutină ale performanţei la toate nivelurile de îngrijire folosind protocoale de estimare a performanţei pe diferite niveluri de îngrijire;
- implementarea la nivel naţional a conceptului de siguranţă a pacientului precum şi a instrumentelor/procedurilor aferente, bazate pe evidenţele/bunele practici internaţionale (OMS, UE);
- elaborarea și implementarea unui plan strategic naţional cuprinzând măsuri generale pentru îmbunatăţirea siguranţei pacientului; dezvoltarea şi implementarea programelor de raportare, investigare și concluzionare privind evenimentele adverse;
- dezvoltarea unor programe de cercetare privind siguranţa pacientului;
- informarea-educarea populaţiei împotriva abuzului de antibiotice.
Factori de risc care pot influența erorile de medicație
Factori asociați cu personalul medical
- Lipsa pregătirii în privința aplicării terapiilor
- Insuficiența cunoștințelor și experienței în materie de medicamente
- Cunoașterea insuficientă a pacientului
- Percepția necorespunzătoare a riscului
- Personal medical suprasolicitat sau obosit
- Probleme legate de sănătatea fizică și emoțională a personalului medical
- Slabă comunicare între personalul medical și pacienți
Factorii asociați pacienților
- Caracteristicile pacientului (de exemplu, barierele de personalitate, alfabetizare și limba)
- Complexitatea cazului clinic, incluzând comorbiditățile, polifarmaceuticele și medicamentele cu risc ridicat
Factorii asociați cu mediul de lucru
- Volumul de muncă și presiunea timpului
- Distragerile și întreruperile în timpul actului medical
- Lipsa protocoalelor și procedurilor standardizate
- Resurse insuficiente
- Probleme cu mediul de lucru fizic (de exemplu iluminat, temperatură și ventilație)
Factorii asociați cu medicamentele
- Denumirea medicamentelor
- Etichetare și ambalare
- Rutina sistemului de prescriere, prelucrarea rețetelor și autorizare
- Monitorizarea pacienților.
