Celebra violonistă, urmașa lui Toma Arnăuțoiu i-a uimit pe câmpulungeni!

Celebra violonistă, urmașa lui Toma Arnăuțoiu i-a uimit pe câmpulungeni!

Celebra violonistă, Ioana Raluca Voicu  urmașa lui Toma Arnăuțoiu i-a uimit pe câmpulungeni! După ce a lansat cartea „Rezistenţa anticomunistă de la Nucşoara-portrete de familii”, pentru prima dată la Câmpulung cei prezenţi au asistat la un spectacol inedit. Miniconcertul susţinut de celebra violonistă, fiica lui Toma Arnăuţoiu a făcut să tresalte inimile celor prezenţi.

Un pios omagiu a fost adus celor care s-au jertfit atât în munți cât și în satele de pe Valea Doamnei și care au suferit și murit în pușcăriile comuniste pentru că au dorit să trăiască liberi în țara lor. Cu această ocazia expoziția Ralucăi Voicu Arnăuțoiu cu portretele de familie ale celor care s-au jertfit pentru dreptate și adevăr a fost transpusă în paginile unei cărți care a văzut lumina tiparului în această toamnă. Lansarea cărții a avut loc la Câmpulung și s-a bucurat de un public ales.

,,Acest volum este de fapt punerea în pagină a textelor și fotografiilor respectând chiar și grafica atât cât s-a putut parcurgând un document absolut dramatic în care erau enumerate 258 de nume cu toate legăturile de rudenie”, a declarat Raluca Voicu Arnăuţoiu.

În vara anului 1958 acest copil era închis în penitenciarul din Pitești împreună cu mama lui. Soarta părinţilor părea pecetluită. Aveau să moară în închisorile comuniste. Fetiţa a avut însă un alt destin. Din închisoare a ajuns la orfelinat, de acolo a fost adoptată și a crescut fără să știe nimic despre părinții naturali sau despre copilăria timpurie. Iar într-o zi, după 1989, totul s-a schimbat.

Ioana Raluca Voicu, violonistă la filarmonica George Enescu, a aflat că părinţii ei erau adoptivi. I-au spus că la patru ani au luat-o de la o casă de copii din Câmpulung.

Imediat după Revoluție, când accesul la orice document din perioada comunistă era aproape imposibil și în orfelinate nu existau arhive ale adopțiilor, Ioana a început să își caute trecutul. Norocul ei – fosta directoare a leagănului i-a ascultat povestea. Și și-a amintit.

„La un moment dat spunând Maria Plop, Maria Plop, și cum eram noi la cafea, mi-a spus: Știu cine ești!… Și și-a adus aminte perfect pentru că a fost un moment foarte greu pentru ea”, spune Ioana Voicu Arnăuțoiu.

A aflat că tatăl ei a fost Toma Arnăuțoiu, ofițer de carieră în anii 40. Mama – o țărancă frumoasă din Moldova. Amândoi au făcut parte din rezistența anticomunistă din Munții Făgăraș, despre care Ioana nu auzise până atunci niciodată.

S-a hotărât să afle și mai multe despre ei. Așa că a început să preseze autoritățile care, la acea vreme, nu erau obișnuite să primească solicitari de acces la documentele Securității. A fost atât de perseverentă încât până la urmă, ușile i s-au deschis. Se întâmpla cu nouă ani înainte de înființarea CNSAS.

În anii 90, Ioana Raluca Voicu a cerut în instanță ca numele Arnăuțoiu să îi fie adăugat în acte. După trei ani de procese, a obținut acest lucru. Era din nou fiica părinților săi. În memoria lor a scris două cărți despre grupul de la Nucșoara și a inițiat zeci de proiecte legate de soarta părinților săi. Simte o datorie profundă să facă asta, pentru că Toma Arnăuţoiu şi Maria Plop nu mai pot vorbi.

About The Author

Related posts