Dacă noul PUG al Câmpulungului nu ar rămâne doar în hârtii, Câmpulungul ar fi salvat! A început dezbaterea publică pentru cel mai important document al Câmpulungului ce are mai multe etape, ultima fiind la data de 23 octombrie, de la ora 12.00 și se va organiza dezbaterea publică finală privind propunerile de actualizare a PUG, la Casa de Cultură a Sindicatelor.
Observaţiile şi propunerile vor putea fi transmise în scris, la sediul Primăriei, strada Negru Vodă, nr.127, sau pe adresa de e-mail, până în data de 22.10.2020.
Pasaj subteran de la Policlinică, până la „Dinicu Golescu”
La dezbaterea publică online a PUG-ului s-a luat în discuție în vederea dezvoltării zonei turistice crearea unui pasaj subteran de la Policlinică, până la „Dinicu Golescu” şi crearea unei centuri pe o veche rută, pornită mai sus de Pedagogic, cu ieşire la drumul national. Şi anume scoaterea camioanelor de pe aşa-zisa centură a Câmpulungului şi mutarea transportului greu pe drumul prin Boteni, după ce i se va asigura infrastructura necesară acestui tip de circulaţie.
Arhitectul Irina Popescu Criveanu: „Drumul vechi, care prelua Calea Târgoviştei, prin Măţău, şi ieşea undeva la Sud de Cetăţeni, este una dintre direcţiile despre care noi credem că ar putea constitui un ajutor spre dezvoltarea turistică a zonei”.
Reactivarea unei vechi rute de circulaţie, peste dealuri
Prima care a vorbit despre necesitatea „reactivării” unei vechi rute de circulaţie, peste dealuri, pornită din vecinătatea Şcolii Normale „Carol I”, cu ieşire la margine de Muscel, a fost arhitectul Irina Popescu Criveanu, componentă a echipei de lucru implicate în realizarea Planului Urbanistic General al Câmpulungului. „(…) Este de mare ajutor dezvoltarea turistică ce se preconizează spre Nord, este, de asemenea, de mare ajutor proiectul de circuit turistic al celor trei capitale. Ideea este că oraşul stă în două drumuri: unul este funcţional şi acum, celălalt, care venea de la Curtea de Argeş şi se ducea la Târgovişte, este funcţional pe alt traseu. Drumul vechi, care prelua Calea Târgoviştei, prin Măţău, şi ieşea undeva la Sud de Cetăţeni, este una dintre direcţiile despre care noi credem că ar putea constitui un ajutor spre dezvoltarea turistică a zonei.”, a afirmat reprezentanta firmei bucureştene Quattro Design, autoarea viitorului PUG.
Ideea a fost preluată şi de Liviu Ţâroiu în mesajul său, completându-o cu o altă dorinţă realizabilă în cine ştie câte decenii de acum înainte: un pasaj subteran între Policlinică şi Colegiul „Dinicu Golescu”. „Dacă aş reuşi un pasaj gen Unirii, aş rezolva o parte dintre problemele oraşului şi am avea şi o suprafaţă de agrement deosebită”, este de părere primarul Ţâroiu, care a continuat: „S-a pomenit aici că, înainte, căile de acces spre Târgovişte nu depăşeau Câmpulungul, din contră, mergeau spre zona Măţăului. Drumul vechi ar fi o centură interesantă a municipiului, care ne-ar degreva de o parte consistentă a circulaţiei. Două vise ale mele, pe care nu cred că le pot materializa”, dar dacă nu vor fi trecute ca obiective în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, nici nu vor fi „dezgropate”, peste ani, peste decenii, de aleşi mai îndrăzneţi.
Crearea unor rute de circulaţie pe Grui şi Creţişoara
Tot la nivel de teorie „science fiction”, dacă ne raportăm la stadiul înapoiat în care se află Câmpulungul la capitolul infrastructură rutieră, se află crearea unor rute de circulaţie pe Grui şi Creţişoara, în scopul degajării circulaţiei în centru. Prima variantă, cartografiată în PUG: şoseaua ocolitoare a Câmpulungului pleacă din Valea Bărbuşii, prin spatele unităţilor militare, taie Calea Târgoviştei, după Colegiul „Carol I”, ajunge în Valea Româneştilor, iar apoi iese în strada Doctor Nicolae Fălcoianu şi de aici se continuă până în Calea Pietroasă. O a doua variantă, care nu a fost luată în calcul, presupunea urcarea în Mărcuş, de pe Valea Unchiaşului (Apa Sărată), şi continuarea până în strada Gruiului, traversarea cartierului Grui spre fosta Uzină ARO, cu coborâre spre Podul Braşovului, pe undeva prin dreptul fostei Fabrici de Matriţe.
Plajă, camping, circuit pentru biciclişti, terase, spaţii pentru sport, pentru pescuit, chiar şi un tren turistic
Anunţat încă de la consultarea preliminară a comunităţii câmpulungene, organizată de arhitecţii care elaborează Planul Urbanistic General al municipiului, studiul de prefezabilitate „Amenajarea complexă a Râului Târgului” a fost supus dezbaterii publice pe 14 august, la ora 13.00, în Sala Mare a Primăriei.
Amenajarea complexă a Râului Târgului, pe sectorul delimitat între podul DN 73 – Calea Braşovului şi Rezervaţia Arheologică de la Castrul Roman Jidova, respectiv Podul Decovilului.
Iată ce propun autorii studiului pentru atingerea acestui deziderat cu iz turistic: „amenajarea unui traseu cicloturistic marcat de-a lungul Râului Târgului, cu posibilitatea de extindere în zonele adiacente şi cu posibilitatea de interconectare în Reţeaua naţionala a traseelor cicloturistice; folosirea structurii actualei căi ferate pentru un tren local de mică viteză, care să facă legătura cu localităţile învecinate şi care să aibă şi rol turistic, reactivarea vechilor halte „Olga Bancic”, Argeşel, Lereşti, Valea Mare Pravăţ în relaţie cu arealele adiacente; amenajarea trotuarelor podurilor carosabile prin segregarea circulaţiei pietonale de circulaţia bicicletelor; amenajarea unor spaţii pietonale de tip „spaţiu în devălmăşie – shared space”, prin reglementarea vitezei maxime 20 km/oră, în dreptul podului Nicolae Bălcescu şi relaţia acestuia spre Turnul Bărăţiei şi Bulevardul „Pardon”; amenajarea unui spaţiu de promenadă în zona Parcului „Kretzulescu” şi a unor oglinzi de apă.
Altă propunere a studiului este de a se „urmări valorizarea polilor de interes major existenţi în cadrul parcursului şi anume Parcul „Kretzulescu” şi zona Rezervaţiei Arheologice de la Castrul Roman Jidova. Se vor crea încă cinci zone secundare:
În zona apeductului de la Valea Rudarilor, prin folosirea resurselor existente în peisaj, a spaţiului comunitar existent în preajma blocurilor de locuit, prin deschiderea fronturilor construite către apă, amenajarea de spaţii tradiţionale de sărbătoare: „Focul lui Sumedru”;
În zona Pensiunii „Anomis” – podul 3, prin deschiderea spre apă a unor terase amenajate şi realizarea unor spaţii pentru tenis de masă, badminton, şah, fitness;
În zona podului 6 – spre strada Nicolae Bălcescu, pe podul pietonal se va amenaja posibilitatea includerii acestuia în traseul cicloturistic, creându-se o arteră a parcursului către strada Constantin Brâncoveanu, Mihai Eminescu, pe lângă Casa „Prof. Parhon”, spre Biserica Bărăţiei, amenajând această arteră ca spaţiu de tip „shared space”, pietonal şi rezervat bicicletelor, ocazional carosabil, cu limitare de viteză 20 km/oră;
În zona Gării – podul 8, prin integrarea structurii pasarelei existente într-o structură a unui pavilion belvedere, parte a unui parcurs pietonal sau cicloturistic, amenajat cu rampe de acces, având în vedere că zona unei gări, mai ales în apropierea unei ape, are o conotaţie aparte, având în vedere şi turnurile Bisericilor „Negru Vodă” şi „Şubeşti”, care se văd în perspectivă.
Între Muzeul ARO şi Rezervaţia Arheologică de la Castrul Roman Jidova se propune amenajarea unei plaje şi a unui camping, în măsura existenţei unui spaţiu disponibil, adecvat în acest sens, acest studiu urmând a se face în etapa următoare, când vor fi disponibile informaţii legate de regimul de proprietate mai detaliate.”
Specialiştii care au lucrat studiul de prefezabilitate mai propun „renaturarea malurilor Râului Târgului, reamenajarea lor după intervenţiile de lucrări de hidroconstrucţie, amplasarea de hrănitoare pentru păsări, amenajare de plajă, spaţiu de pescuit şi plantări de arbori: salcie, pomi fructiferi (vişini, corcoduşi, cireşi), arbuşti (scoruş, arin, arin negru, liliac); măsuri de reabilitare peisageră în zona microhidrocentralei; spargerea vegetaţiei, iluminat cu stâlpi clasici pe porţiunea de la Parcul „Kretzulescu” şi cu stâlpi cu alimentare solară în rest, gard viu, drenuri, rigole.”
