“Informați părinții. Promovați alimentația la sân! Acum și pentru viitor!”

Direcţia de Sănătate Publică Argeș marchează în perioada 1-7 august 2019, Săptămâna Mondială a Alăptării cu sloganul: “Informați părinții. Promovați alimentația la sân! Acum și pentru viitor!”.

Săptămâna Mondială a Alimentației la Sân (SMAS) este celebrată în fiecare an în perioada 1-7 august, în peste 120 de ţări, dintr-un motiv foarte simplu: alăptarea este una dintre cele mai eficiente modalități de a oferi copiilor de pretutindeni cel mai bun început în viață.

Alăptarea este o soluție universală care oferă tuturor un start corect și șanse egale în viață.

Alăptarea exclusivă – hrănirea sugarilor numai cu lapte matern în primele șase luni de viață – ajută copiii să crească, prevenind subnutriția, promovând dezvoltarea creierului și reducând riscul copiilor să devină supraponderali.

Alăptarea este, de asemenea, primul vaccin al nou-născutului, oferind anticorpi vitali și o stimulare a imunității.

Organizatia Mondială a Sănătății a îmbrățișat sărbătorirea anuală a Săptămânii Mondiale a Alăptării de către statele membre, ca o modalitate valoroasă de a susține, proteja și promova alimentația la sân în întreaga lume.

În ciuda acestor beneficii clare, mulți copii nu sunt alăptați. La nivel global, numai aproximativ doi din cinci dintre toți nou-născuții sunt puși la sân în decurs de o oră de la naștere – și numai 40% dintre copiii sub șase luni sunt alăptați exclusiv.

Conform unui studiu desfășurat în 2016 de Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului, în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi UNICEF, în România, rata alăptării exclusive a fost de 12,6%, printre cele mai mici din Europa. Datele analizate în dinamică, indică o scădere a ratei alăptării exclusive în  ultimii ani. În Studiul sănătăţii reproducerii (2004) prevalenţa alăptării exclusive era de 14,4 %, iar în studiul privind Statusul nutriţional al copiilor sub 5 ani (2005) prevalenţa alăptării exclusive era de 20,8%. Analiza detaliată a prevalenței alăptării exclusive a copiilor mai mici de 6 luni pe grupe de vârstă lunare relevă că, chiar şi în prima lună de viaţă, ponderea copiilor alăptaţi exclusiv depăşeşte doar cu puţin 30%. Indiferent de studiul pe care l-am considera de referinţă prevalenţa alăptării exclusive a scăzut în ultimii 7-8 ani.

Campania are ca obiectiv general asigurarea unei nutriții optime a copiilor până la vârsta de 24 de luni, iar ca obiective specifice, în acord cu obiectivul OMS, creșterea la 50% a copiilor alimentați exclusiv la sân în primele 6 luni de viață, până în anul 2025.

Este necesara creșterea nivelului de informare, conștientizare și responsabilizare a populației privind alimentația și sănătatea nou născutului și copilului mic prin creșterea accesibilității la informații de specialitate de bază precum și diseminarea unor noutăţi ştiinţifice legate de această temă. Trebuie subliniat rolul pozitiv pe care alimentația la sân exclusivă il are asupra sănătății nou născutului și prevenirii îmbolnăvirilor și a mortalității premature a acestora.

Dat fiind faptul că laptele matern conține factori protectori (cu concentrație mare în colostru), alăptarea conferă beneficii, reducând riscul pentru:

• infecții gastrointestinale și infecții respiratorii și ale urechii
• boli cardiovasculare, inclusiv hipertensiune arterială
• diabet zaharat tip 2
• atopie, astm, boala celiacă și tulburări ale lipidelor (valori ale colesterolului total și LDL colesterolului, mai mici la vârsta de adult)
• față de copiii care sunt hrăniți cu formulă de lapte, cei alăptați au un risc mai redus de a deveni obezi în copilărie, adolescență și maturitatea timpurie
• alăptarea poate fi, de asemenea, un factor important în apropierea dintre mamă și copil
• o meta-analiză citată de Lee, Amanda, et al. în „Infant feeding guidelines: information for health workers” (2012), a indicat scoruri mai mari la testele de inteligență la copiii care au fost alăptați timp de cel puțin 1 lună (diferența medie 4,9; 95% CI 2,97-6,92), față de cei care nu au fost alăptați sau au fost alăptați mai puțin de o lună. Acest efect benefic devine mai pronunțat la o durată mai mare de alăptare; sugarii prematuri hrăniți cel puțin o lună cu lapte matern înregistrează beneficii mai mari în privința scorului de inteligență măsurat la vârsta de 7-8 ani, comparativ cu cei hrăniți cu formula de lapte (aproximativ 7 unități IQ în plus).
• același document arată că, pe lângă beneficiul adus copiilor, alăptarea asigură beneficii și mamelor: pe termen scurt (grăbește involuția uterină, reduce riscul de hemoragie; crește posibilitatea de recăpătare a greutății corporale de dinainte de sarcină) și pe termen lung (reduce riscul de cancer ovarian și de sân și pe cel de a dezvolta diabet zaharat tip 2 în rândul femeilor cu istoric de diabet gestațional). O meta-analiză a studiilor epidemiologice din 30 de țări, citată în același document, a arătat un risc relativ de reducere a cancerului de sân de 4,3% (95% CI 2,9 – 5,8) pentru fiecare 12 luni de alăptare în plus, față de o scădere de 7,0% (95% CI 5,0 -9,0) pentru fiecare naștere.
• fără a fi considerată o metodă contraceptivă sigură, există dovezi care arată o probabilitate crescută ca mamele care practică alăptarea exclusivă să aibă o amenoree mai prelungită (iar probabilitatea de sarcină în timpul perioadelor de amenoree de lactație este la nivelul de 1,7% în primele 6 luni, dacă o femeie cu amenoree alăptează atât ziua, cât și noaptea).
• avantajele economice ale alăptării iau în considerare scăderea costurilor pentru asigurarea alimentației copiilor atât pentru familie, cât și pentru societate, la care se adaugă diminuarea costurilor legate de scăderea incidenței și prevalenței cel puțin a bolilor diareice și respiratorii din perioada copilăriei. Child, Young în „Infant and Young Child Feeding” (2011) citează rezultatele studiilor care au arătat rolul alăptării în reducerea riscurilor pentru: infecțiile tractului respirator inferior (cu 72%), infecțiile gastrointestinale (cu 64%), otita medie (cu 50%), astm (cu 42%), diabetul de tip 2 (cu 39%) sau de tip 1 (cu 19-27%), și riscul cu 27% mai mic pentru obezitate; aceleași studii indică un risc de mortalitate post-neonatală cu 21% mai mic în rândul copiilor alăptați și reducerea riscului de a dezvolta anumite tipuri de cancer în copilărie, cum ar fi leucemia (cu 30% mai mic în cazul alăptării timp de 6 luni) sau limfoamele².

Țintele majore ale campaniei sunt: profesioniștii din asistența medicală primară (medici de familie, moașe, asistente medicale generaliste, asistente comunitare, consilieri pentru alăptare, voluntari), cei care se ocupă de sănătatea copiilor până la împlinirea vârstei de 24 de luni, gravide sau femei care alăptează precum și părinții acestora.