Memoria Câmpulungului, reactivată prin realitate augmentată: lucrările proiectului „NE/RE-VĂZUT: Muscel” rămân accesibile publicului.
NE/RE-VĂZUT: Muscel, proiectul care a readus la suprafață povești uitate ale Câmpulungului, s-a încheiat. Din fericire, însă cele nouă lucrări de realitate augmentată (AR) realizate în cadrul proiectului rămân disponibile publicului. Acestea pot fi văzute în continuare în spațiile partenere – Muzeul Automobilului Românesc, Primăria Câmpulung și Coloniale. Precum și online, cu ajutorul aplicației Reniform, disponibilă gratuit în App Store și Google Play.
CITEȘTE ȘI. Dragi, cititori. Am lansat rubrica – MICA PUBLICITATE – de 10 LEI sau 2 EURO
Pentru vizualizare online, publicul poate accesa catalogul interactiv al proiectului, disponibil 👉 aici.
Cele nouă lucrări de realitate augmentată realizate în cadrul proiectului NE/RE-VĂZUT: Muscel readuc în prim-plan istoriile personale, patrimoniul cultural și industrial și identitatea afectivă a orașului. Fiecare lucrare pornește de la povești reale ale câmpulungenilor. Cum ar fi – mărturii culese și documentate de artista multimedia Cinty Ionescu. Și transformă aceste fragmente de viață în experiențe vizuale și sonore care reconstituie memoria orașului.
CITEȘTE ȘI. VIDEO. O vilă din Câmpulung Muscel care va intra în patrimoniul cultural al orașului. Este mai puțin cunoscută celor tineri, dar pe vremuri a găzduit activități intense și e de renume local
Prin tehnologie AR, orașul devine o arhivă vie. Adică fiecare lucrare deschide o poartă către o perioadă. Fiind o întâmplare sau o comunitate care a marcat istoria Câmpulungului. Animațiile 3D realizate de artiștii vizuali Ioana Nicoară și Sergiu Negulici, împreună cu compozițiile sonore originale semnate de Makunouchi Bento, Sorin Păun și Alex Bălă, creează o experiență în care trecutul prinde viață chiar în fața privitorului.
CITEȘTE ȘI. VIDEO. Singura autogară din Câmpulung Muscel. Unde e de găsit! Avem programul pentru toate cursele! Transport futurist!
„ȚARĂ, DAR LA BLOC”
Lucrarea surprinde viața de zi cu zi în Câmpulungul comunist. Asta într-o perioadă în care oamenii locuiau la bloc, dar trăiau încă după ritmuri și reflexe venite din lumea de la țară. Poveștile localnicilor Emil Hagi, Radu Stănescu și Marius Tudose reconstruiesc atmosfera acelor ani. Cum ar fi lipsuri severe, frig în apartamente, improvizații necesare și o permanentă luptă pentru confortul minim.
CITEȘTE ȘI. VIDEO. Descoperire uimitoare la Vidraru după golirea barajului: epava unui vapor dispărut de 25 de ani a ieșit la suprafață
De la oaia crescută în mijlocul orașului ca formă tăcută de rezistență identitară, până la sobele ridicate în apartament. Asta în lipsa gazului, ceea ce astăzi pare greu de imaginat. Adică, cum a fost, pentru multe familii, normalitatea unei epoci. Lucrarea oferă o privire lucidă și empatică asupra felului în care se trăia atunci: dificil, dar cu demnitate, ingeniozitate și un puternic sprijin între oameni.
„TARTA MUSCELEANĂ”
O lucrare poetică și afectivă, construită ca o „listă vie” de tot ce înseamnă Muscelul: gusturi, mirosuri, peisaje, oameni, tradiții și momente din viața de zi cu zi. Textul scris și interpretat de actorul Laurențiu Bănescu adună laolaltă elemente familiare oricărui câmpulungean.
„Tarta” devine, simbolic, un fel de prăjitură identitară: o bucățică din oraș, făcută din ingrediente ale memoriei colective.
„SINGURĂ PE LINIA FRONTULUI”
Lucrarea spune povestea impresionantă a Elisavetei Săvoiu, din Mălin, care în 1916 a pornit singură pe urmele frontului ca să afle ce s-a întâmplat cu soțul ei, Ion Săvoiu, mobilizat în Regimentul 70 Infanterie. Mărturiile vin din arhiva familială păstrată de Adrian Săvoiu, profesor și memorialist. Un descendent al Elisavetei Săvoiu, care a recuperat această istorie mai puțin cunoscută din Primul Război Mondial.
Este povestea unei femei obișnuite din Muscel care a străbătut sate și linii de retragere ale armatei române. Asta într-o perioadă de haos și pericol, doar ca să afle adevărul. Un act de curaj rar, care ține vie memoria unei familii și, prin ea, a întregului oraș.
„EPOPEEA ARO”
ARO nu a fost doar o fabrică, a fost inima orașului. În anii ’70-’80, aproape fiecare familie din oraș avea pe cineva „la fabrică”, iar mândria mașinii produse aici a mers până în peste 100 de țări. În lucrare sunt incluse mărturii ale unor localnici care au trăit direct transformările radicale: Emil Hagi, Adrian Săvoiu, Cristina Nicula, Gilda Crăciun, Rodica Goran, Ion Gagea, Marius Tudose. Ea surprinde deopotrivă mândria și durerea: anii buni, în care ARO era un simbol respectat, dar și declinul din anii ’90 și 2000, când prăbușirea industriei a afectat familii întregi. O poveste care continuă să lase urme în memoria orașului.
„PĂDUREA”
O privire asupra dispariției pădurilor care au înconjurat mereu orașul: Domnești, Pecineagu, Lerești, Leaota. Mărturiile pornesc de la amintiri ale generațiilor care știau exact unde se găsesc ciupercile bune, unde era umbra fagilor și unde pășteau animalele.
Astăzi, în loc de pădurea densă pe care o țin minte câmpulungenii, rămân zone tăiate la ras. Lucrarea invită la reflecție: ce se întâmplă cu un oraș atunci când dispare pădurea care l-a crescut?
„ORFANI DE RĂZBOI”
Lucrarea pornește de la poveștile Gildei Crăciun, care rememorează, prin amintirile familiei sale, experiențele celor două războaie mondiale. Sunt istorii transmise „ca niște basme triste” și care arată cât de mult a afectat războiul fiecare casă din Muscel.
Este o poveste despre pierdere, despre femeile care au ținut casele, au crescut copiii și au păstrat vie amintirea celor plecați.
„FOCUL LUI SUMEDRU”
O tradiție musceleană veche – focurile aprinse pe dealuri în noaptea de Sfântul Dumitru, un ritual care marca trecerea dintre anotimpuri și aduna comunitatea – devine punctul de plecare pentru această lucrare. Mărturiile localnicilor Cristina Nicula, Adrian Săvoiu, Corina Eredenta Moldovan-Florea și Radu Stănescu reconstruiesc atât pregătirea de odinioară a acestor focuri curate, respectate ca gest de purificare, cât și transformarea lor recentă într-un obicei poluant, prin arderea materialelor toxice. Rezultă un contrast puternic între sensul originar al tradiției și practica actuală, un paradox care invită la reflecție asupra modului în care ducem mai departe ritualurile comunității
„UN SUBIECT TABU”
Lucrarea reface povestea dramatică a fetiței născute în ascunzătoarea partizanilor de la Nucșoara, fiica Mariei Plop și a lui Toma Arnăuțoiu. Folosind mărturii din arhivă, povești de la Adrian Săvoiu și documentele publicate recent de Ioana Raluca Voicu-Arnăuțoiu, povestea devine accesibilă publicului larg. Este povestea unei copilării confiscate și, în același timp, un gest de restituire: un mod de a reda vizibilitate unei vieți începute în clandestinitate și ascunse de istorie. O lucrare despre demnitate, despre memorie și despre recuperarea unui adevăr care, prea mult timp, nu a putut fi rostit.
„OBȘTEA MOȘNENILOR”
Lucrarea spune povestea momentului în care moșnenii din Câmpulung au refuzat, în secolul al XIX-lea, să vândă pământul lor domnitorului Carol I, care își dorea să-și ridice aici reședința de vară. Mărturiile localnicilor Adrian Săvoiu, Ema Popa și Emil Hagi readuc la suprafață această decizie colectivă, privită ca un gest de autonomie și mândrie locală. „Obștea moșnenilor” vorbește despre rezistența unei comunități mici în fața istoriei mari și despre felul în care un singur refuz poate modela destinul unui loc. Între demnitate și regret, între putere și limitele alegerilor, lucrarea surprinde memoria ambivalentă a spațiului muscelean și întrebarea care a rămas mereu în aer: ce s-ar fi întâmplat dacă regele Carol și-ar fi construit palatul aici?
NE/RE-VĂZUT: Muscel este un proiect de recuperare a memoriei locale prin mijloace contemporane. Prin îmbinarea documentării cu tehnologia AR, proiectul propune o întâlnire între trecut și prezent, între poveștile oamenilor și spațiile în care ele au avut loc. Cele nouă lucrări funcționează ca puncte de dialog între locuitori, oraș și istoria lui afectivă, o invitație de a privi Câmpulungul cu alți ochi și de a regăsi în el straturi de memorie care încă ne definesc.
Urmărește știrile Ziarului din Muscel și pe pagina de Facebook, pe grupul Cititorii Ziarului din Muscel, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp. Am lansat și rubrica MICA PUBLICITATE care e la mâna TA.
