Elucidarea morții generalului Milea, după vizita președintelui la CNSAS?

Elucidarea morții generalului Milea, după vizita președintelui la CNSAS?

Preşedintele Klaus Iohannis a vizitat, luni dimineaţă, depozitele de arhivă ale Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) de la Popeşti Leordeni. Preşedintele a declarat că a dorit să facă această vizită la arhivele CSNAS deoarece „aici se găseste o documentare pentru o parte foarte importantă din istoria noastră”.

„Sunt foarte bucuros că am fost așteptat de conducerea CNSAS care mi-a prezentat foarte multe lucruri interesante, atât modul în care este constituită și exploatată această arhivă, cât şi problemele cu care se confruntă. Cu siguranţă, multe dintre aceste probleme pot fi relativ rezolvate. Am înţeles că şi aici avem de-a face cu o problemă de fonduri. Este una dintre problemele care se pot rezolva relativ uşor pentru a permite modernizarea arhivei și eficientizarea muncii”, a spus Klaus Iohannis.

„Este un lucru care se leagă de o idee de-a mea un pic mai veche, am enunţat acum câteva luni un concept la care ţin în continuare: un Muzeu al Comunismului în România şi, cu siguranţă, această arhivă va contribui şi cu piese la acest muzeu, dar şi cu informaţii. Mi se pare foarte imporant să nu trecem prea repede peste istoria noastra recentă. Nu am reușit să cunoaștem suficient de bine istoria noastră recentă, și vorbesc aici de anii comunismului. Este nevoie de o studiere mult mai atentă şi, în final, de o reconciliere a noastră cu istoria noastră recentă”, a mai precizat Iohannis.

Întrebarea vine acum, dacă conceptul președintelui, adică Muzeul Comunismului în România va scoate la lumină toate informațiile legate de moartea generalului Vasile Milea originar din localitatea Lerești, județul Argeș.

Vasile Milea s-a născut la data de 1 ianuarie 1927, în comuna Lerești, aflată pe atunci în județul Muscel. După terminarea studiilor secundare la Liceul Comercial „Mihai I”, a lucrat o perioadă ca învățător suplinitor. În anul 1946 a fost vice-președinte al organizației de tineret a PNȚ din comuna Lerești. A absolvit Școala Militară de Ofițeri de Infanterie (1947-1949), cu calificativul „bine” și Facultatea de Tancuri, Blindate și Mecanizate din cadrul Academiei Militare Generale din București, ca șef de promoție (1950-1952). Ulterior a urmat și un curs postacademic superior (octombrie 1963 – septembrie 1964). După absolvirea Școlii de ofițeri, a fost înaintat la gradul de sublocotenent (mai 1949) și apoi la cel de locotenent (decembrie 1949), fiind numit în funcția de comandant de pluton, companie și batalion în Brigada 9 Tancuri (1949-1950). Timp de doi ani urmează cursurile Academiei Militare, după care este avansat la gradele de locotenent major (iunie 1952) și căpitan (decembrie 1952) și numit ca locțiitor pentru blindate, tancuri și mecanizate al comandantului Corpului 38 Armată (în septembrie 1952).

Ofițerul Vasile Milea are o ascensiune rapidă în cadrul Armatei, fiind numit pe rând în funcțiile de: șef al Secției Pregătire de Luptă la Regiunea 2 Militară (1953), comandant al Regimentului 18 Tancuri și Autotunuri (1953-1956), șef de stat major (1956-1957) și comandant al Diviziei 9 Mecanizate „Mărășești” (1957-1958), apoi locțiitor al șefului Secției Pregătire de Luptă a Regiunii 2 Militare (februarie 1958 – octombrie 1959). În această perioadă, este înaintat pe rând la gradele de maior (august 1954) și locotenent colonel (noiembrie 1956).

La data de 16 februarie 1955 maiorul Vasile Milea a depus o cerere la Organizația de Bază a UM 04326 Basarabi pentru a deveni membru al Partidului Muncitoresc Român (PMR), ca urmare a faptului că „studiind hotărârile PMR, (…) mi-am dat seama de țelul și scopul măreț pe care-l urmărește să-l înfăptuiască în Patria noastră…”. Milea a dezvăluit într-o declarație din 20 iulie 1955 că a manifestat ură față de clasa burghezo-moșierească, deoarece în adolescență a muncit împreună cu familia ca muncitor forestier în slujba unui moșier din Câmpulung Muscel: „În timpul cât am lucrat cu familia mea la lemne la acest moșier am văzut o serie de escrocherii pe care le făcea cu muncitorii. Acest lucru m-a făcut să-l urăsc și mai mult”. Vasile Milea a fost admis ca membru al PMR abia la 20 septembrie 1957.

Ca urmare a unui control efectuat de Controlul Financiar Intern (CFI), i s-a descoperit o pagubă de peste 700.000 de lei, iar locotenent-colonelul Milea a fost destituit de la comanda Diviziei 9 Mecanizată „Mărășești”. A fost acuzat de lipsuri în gestiune (la parcul auto, la carburanți, o butelie de aragaz), fraudă (depășirea normelor de kilometri), dar și că și-a obligat subordonații să fure de pe șantiere. Milea s-a apărat printr-o declarație din decembrie 1958, precizând că a dat ordin să se folosească niște bani pentru a se asfalta interiorul unității, „convins fiind că toate acestea ajută la ridicarea nivelului de pregătire de luptă al unităților”. A fost incriminat și de comportament violent față de subordonați, precum și de desconsiderare a activității secției politice, și ca urmare a declarațiilor date de unii ofițeri împotriva sa, a fost exclus din PMR la 30 iulie 1958.

Este mutat de la comanda unităților militare și trecut în învățământul militar, mai întâi ca locțiitor pentru învățământ (octombrie 1959 – noiembrie 1960) și apoi comandant al Școlii Superioare de Ofițeri de Tancuri și Auto din Pitești (noiembrie 1960 – septembrie 1964). Vasile Milea a făcut eforturi de a fi reprimit în partid, făcând autocritici și eforturi de „lichidare a lipsurilor dovedite”. Ca urmare a unei hotărâri din 6 octombrie 1960 a Comisiei de Partid de pe lângă Direcția Superioară Politică a Armatei, s-a luat decizia de „ridicarea sancțiunii (…) și reîncadrarea lui în rândurile membrilor de partid, fără să i se recunoască vechimea în partid avută anterior”. Redevenit membru de partid, el a fost înaintat la gradul de colonel (30 decembrie 1962).

După cum susține generalul Constantin Olteanu, Nicolae Ceaușescu „avea o datorie mai veche (n.n. față de Milea), din 1962, după cum mi-a explicat mie nea Vasile mai târziu. El era comandantul Școlii Militare de Ofițeri de Tancuri din Pitești, a venit Ceaușescu – când a fost răscoala aceea din Regiunea Argeș, dar înspre Slatina, pe Olt -, l-a chemat pe Milea la Comitetul Regional, au scos tancurile, cu muniții pe ele, și deși nu au tras în țărani, aceștia văzând tancurile s-au speriat și s-au retras. Deci pe Milea l-a reținut de atunci.”

Variantele morții sale

La 30 martie 2004, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a redeschis ancheta judiciară pentru stabilirea împrejurărilor în care a decedat generalul Milea, ca urmare a unor informații apărute în presă, în legătură cu împrejurările decesului. Secția Parchetelor Militare a reluat reaudierea martorilor din perspectiva elementelor noi apărute. La 12 mai 2005, rămășițele sale pământești au fost exhumate pentru a se stabili traiectoria glonțului care a provocat moartea generalului, urmând să se clarifice dacă este posibil ca acesta să fi fost ucis.

Rezultatele necropsiei nu au fost concludente. După cum a declarat directorul Institutului Național de Medicină Legală, prof. dr. Dan Dermengiu, „cadavrul era total scheletizat. Am prelevat eșantioane din oase pentru examinări hispatologice și criminalistice. Din ceea ce am văzut până acum nu reiese nimic nou față de expertiza precedentă. Mai precis, descrierile făcute la data decesului corespund cu ceea ce am găsit și noi acum. Glonțul nu a trecut prin coastă, ci există doar o scrijelire”. În groapă a fost găsit și borcanul în care era conservată inima lui Vasile Milea. „Numai că recipientul era spart, așa că inima a putrezit. Au fost totuși prelevate probe din acest organ, în starea în care se afla, pentru o serie de investigații mai amănunțite”.

Făcut erou post-mortem

Vasilea Milea a fost declarat erou al Revoluției Române și, în memoria sa, mai multe străzi și bulevarde de pe cuprinsul țării au fost botezate cu numele fostului ministru al Apărării.

About The Author

Related posts