Cel mai mare arhitect de biserici al României – DIMITRIE IONESCU-BERECHET

• În Câmpulung Muscel, prima capitală a Țării Românești, există un cult pentru case. Mânăstirile, bisericile, clădirile publice, maga­zinele, vilele și chiar casele simple par că au fost ridicate ca să fie, fiecare în parte, centru al universului. Are fiecare personalitatea ei, nu seamănă una cu alta, dar par­ticipă prin aspect și vechime la înfățișarea orașului. E cum­va de înțeles de ce aici s-a născut unul dintre cei mai activi și mai admirați arhitecți români: Dimi­trie Ionescu-Berechet •

În cele din ur­mă, locuitorii l-au poreclit „Bere­chet”, iar porecla s-a trans­format în nume, Ionescu-Berechet, și așa s-au numit și urmașii lui. Vechea casă a comerciantului a supraviețuit până în zilele noastre. E casa cu o cruce din piatră, înaltă de peste doi metri și prinsă în zidul exterior care dă spre ar­tera principală a orașului.

E vechea „Cruce a Jură­mântului”, care a fost ridicată în ziua de Crăciun a anului 1674, de județul (primarul) de atunci al orașului. Ca să o protejeze, dar să rămână pe mai departe vizibilă, negustorul a încastrat-o în zidul casei, când a efec­tuat lucrări de extindere. Aici e și acum, înaltă, dreap­tă, cu inscripția la vedere, ve­cină cu vitrina ma­gazinului de haine de la parter.

Astăzi în sala mare de festivități a primăriei, a avut loc LANSAREA ALBUMULUI MONOGRAFIC ”Arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet (1896-1969). Viața și opera”. Au participat Maria Alexandrescu, fiica arhitectului și nepotul Ștefan Berechet alături de primărița Elena Lasconi și ÎPS Calinic al Argeșului. Sala a fost plină de invitați. Nepotul, Ștefan Berechet le-a povestit celor prezenți că arhitectul șef al Patriarhiei Române, a făcut 109 de lucrări noi. Nepotul a mai declarat că nu a făcut niciun tapaj pentru ce a realizat, vilele și locuințele au fost fără număr și nu a lăsat nicio listă cu ele.

Di­mitrie Ionescu Berechet a murit în 1969, în Bucu­rești, în locuința sa din Strada Italiană, și a fost îngropat într-o criptă din Mânăstirea Cașin, cea mai cunoscută operă arhitecturală a sa. De pe ur­ma lui, au rămas sute de schițe și planuri, multe re­alizate la anii de pensionar. Du­­pă căderea comu­nis­mului, în Ro­mânia au fost construite multe catedrale și bi­se­rici, nu puține de un gust cel puțin îndo­iel­nic. Ar fi mi­nu­nat dacă s-ar ți­ne cont, de aici înainte, de arhi­va cu proiecte a ar­hi­tectului Di­mi­trie Ionescu-Berechet.