Câmpulung Muscel, orașul târgului pierdut. Cum a fost sacrificat centrul istoric în numele supermarketurilor iar piața centrală e în tranșee umplute cu apă!

La Câmpulung Muscel, distrugerea nu a venit peste noapte. A venit în pași mici, cu promisiuni, cu șantiere deschise și abandonate, cu explicații administrative și cu multă tăcere. Aproape un an a trecut de la demolarea Pieței Centrale Agroalimentare – un loc care nu era doar un spațiu comercial, ci un reper al vieții orașului.

CITEȘTE ȘI. GERUL i-a lăsat fără muncă. Piața Câmpulungului, lăsată în frig și tăcere: tarabe goale, producători plecați, promisiuni uitate

În toamnă, în plină perioadă electorală, au apărut tranșeele. S-a săpat adânc, aproape doi metri, într-un gest prezentat public drept dovada că administrația „se ține de cuvânt”. A fost, pentru mulți, doar praf în ochi. Șanțurile au fost lăsate de izbeliște, s-au surpat, iar astăzi sunt pline de apă. În limbajul construcțiilor, zona a devenit un „teren deranjat”, ceea ce înseamnă costuri mult mai mari, mai mult beton și o întârziere inevitabilă a oricărei lucrări reale.

CITEȘTE ȘI. VIDEO. Piața Centrală din Câmpulung Muscel, o groapă de trei ani: acum, sub zăpadă

În mod inexplicabil, nu au fost realizate cercetări arheologice preventive, deși vorbim despre o zonă aflată în vecinătatea bisericii Sfântul Ilie, acolo unde, secole la rând, s-a ținut celebrul târg medieval care a pus Câmpulungul pe primele hărți ale Europei – într-o vreme în care Bucureștiul nici nu exista.

Între timp, comercianții care au mai avut puterea să reziste vând în corturi improvizate, lângă un șantier îngrădit, în frig și nesiguranță. Alții au renunțat. Tradiția s-a stins, bucată cu bucată.

CITEȘTE ȘI. Imaginile durerii vin de la comercianții de la piața centrală. În frig, sub nămeți și animalele prin grajduri stau în căldură că sunt și ele suflete, spun oamenii încremeniți

Ca și cum nu ar fi fost suficient, fosta autogară a orașului a fost demolată recent pentru a face loc unui alt supermarket. Sub pretextul proprietății private, administrația locală nu a solicitat nici măcar un plan urbanistic pentru schimbarea destinației stabilite prin PUG. Despre consultarea populației – obligatorie într-un asemenea caz – nu s-a spus nimic.

Astăzi, câmpulungenii care vor să plece spre Brașov, Târgoviște sau alte localități învecinate așteaptă în ploaie. Două bănci și o alveolă retrasă din trotuar țin loc de autogară.

În centrul istoric, supermarketurile Kaufland, Penny și Lidl domină peisajul. Tirurile de aprovizionare traversează zone cu regim de protecție, producând vibrații care afectează străzi și case vechi, cu valoare istorică. Nimic nu a mai rămas din târgul care dădea identitate orașului, amintit astăzi doar de apa Râului Târgului, care curge între cele două maluri.

Drumul comercial care a adus Câmpulungului vamă, prosperitate și importanță timp de sute de ani a fost pierdut. Orașul a ajuns, recent, o provincie scoasă din rețeaua de transport european.

Administrația vorbește despre o viitoare ocolitoare, dar fără traseu, fără documente clare, fără explicații. PUG-ul este invocat drept „depășit”, în timp ce se fac propuneri fără suport urbanistic, fără avize, fără implicarea comisiei CTUAT – un instrument elementar în orice unitate administrativ-teritorială din România.

Poate că adevărata miză este ca orașul Câmpulung să nu mai aibă produse tradiționale, să nu mai atragă oameni din afară și să devină doar un punct pe hartă, dominat de betoane și supermarketuri. Iar târgul care l-a făcut celebru să rămână doar o amintire.

sursa  – NEGRU VODĂ pentru Câmpulung