Munții Făgăraș, Iezer-Păpușa, Leaota și zona Piatra Craiului ascund o poveste spectaculoasă. Vorbim aici despre una dintre cele mai importante specii sălbatice din Carpați.
Monitorizarea genetică realizată de Fundația Conservation Carpathia în sezonul 2024–2025 a scos la iveală schimbări importante în populația de lupi din această parte a Carpaților Meridionali.
Pe o suprafață de aproximativ 1.400 de kilometri pătrați, specialiștii au identificat genetic 24 de lupi: 10 femele și 14 masculi. Datele arată însă că structura haitelor s-a schimbat semnificativ.
24 de lupi, dar haitele s-au schimbat radical
Programul de monitorizare este derulat de Fundația Conservation Carpathia încă din 2017. Acesta acoperă șase fonduri de vânătoare din Munții Făgăraș, Iezer-Păpușa, Leaota. Dar și teritoriul Parcului Național Piatra Craiului.
Cercetarea se face fără capturarea animalelor. Specialiștii analizează ADN-ul obținut din probe găsite în teren. Precum urină pe zăpadă, excremente și fire de păr. Astfel pot fi identificați indivizii, relațiile de rudenie și teritoriile folosite de familiile de lupi.
În ultimul sezon au fost strânse 259 de probe ADN. Iar în ultimii șapte ani numărul acestora a ajuns la aproximativ 1.100.
Rata de identificare genetică a ajuns la 68,7%, iar camerele cu detecție automată îi ajută pe cercetători să afle mai repede unde și când se deplasează animalele.
Din 6 haite cunoscute au rezultat 9 haite mai mici
Una dintre cele mai interesante concluzii ale monitorizării este schimbarea structurii sociale.
Cele șase familii de lupi cunoscute în anii anteriori s-au reorganizat, cel puțin temporar, în nouă haite mai mici. Au fost identificați și lupi solitari, proveniți atât din haitele monitorizate, cât și din afara zonei de studiu.
Cercetătorii spun că peisajul din Carpații Meridionali rămâne suficient de conectat pentru ca lupii să poată face deplasări lungi. Dar și să existe schimb genetic natural între haite. Un lup poate parcurge, în medie, aproximativ 20 de kilometri într-o zi, iar deplasările anuale pot depăși uneori 1.000 de kilometri.
O veste bună: nu au mai fost găsiți hibrizi lup-câine
Monitorizarea genetică a urmărit și posibilitatea hibridizării dintre lupi și câini.
Un asemenea caz fusese documentat în 2019 în zona proiectului, însă în analizele recente nu au mai fost identificate cazuri de hibridizare. Potrivit materialului, acesta este considerat un semnal pozitiv pentru sănătatea genetică a populației de lupi monitorizate.
Densitatea lupilor a scăzut față de acum șase ani
Datele devin și mai interesante atunci când sunt comparate cu sezonul 2019–2020.
În iarna 2024–2025, densitatea estimată a fost de aproximativ 1,46 lupi la 100 km², față de 2,35 lupi la 100 km² în iarna 2019–2020.
În același timp, numărul indivizilor identificați a scăzut, în timp ce haitele au devenit mai numeroase, dar mai mici. Specialiștii spun că aceste date pot indica pierderea unor indivizi maturi și experimentați, însă în acest moment nu se poate stabili dacă motivele sunt naturale sau legate de activitatea umană.
Pentru identificarea unei tendințe clare sunt necesari, potrivit cercetătorilor, cel puțin 10–15 ani de monitorizare.
„Coadă Scurtă”, lupul urmărit ani la rând în zona Râușor
Unul dintre cele mai spectaculoase exemple din monitorizare este cel al unui mascul botezat de cercetători „Coadă Scurtă”, datorită aspectului său distinctiv.
Lupul a fost observat pentru prima dată în 2022 și, de atunci, a fost identificat de 29 de ori prin probe ADN și de 20 de ori cu ajutorul camerelor de monitorizare.
Prin combinarea celor două metode, specialiștii au putut să-i urmărească istoricul familial în zona Râului Târgului – Lacul Râușor, dar și deplasarea până în apropierea lacului Pecineagu, în Valea Dâmboviței.
Familia lui „Coadă Scurtă” folosește un teritoriu de aproximativ 250 km², întins de la izvoarele Râului Dâmbovița și Valea Bârsei până în apropierea orașului Zărnești și traversând Masivul Piatra Craiului.
De ce contează lupii pentru pădurile din Muscel și Argeș?
Potrivit materialului Conservation Carpathia, lupul are un rol important în ecosistem, inclusiv prin reglarea populațiilor de mistreț, cerb și căprior.
Prin influențarea comportamentului erbivorelor, prezența lupului poate contribui la reducerea presiunii asupra anumitor zone și la regenerarea pădurii. Resturile animalelor consumate de lupi reprezintă, de asemenea, o sursă de hrană pentru alte specii.
În zona monitorizată de fundație au fost înregistrate 30 de incidente atribuite lupilor în ultimii șapte ani, adică aproximativ trei-patru cazuri pe an. Materialul precizează că pagubele provocate oilor au fost compensate în natură prin donarea unui număr echivalent de animale.
O poveste care se vede greu, dar se poate citi în ADN
Lupii din Munții Muscelului, Făgăraș, Leaota și Piatra Craiului nu sunt ușor de văzut. Uneori însă, cercetătorii pot reconstrui adevărate povești de familie dintr-un fir de păr, o urmă biologică sau o imagine surprinsă de o cameră automată.
Iar rezultatele ultimului sezon arată o populație dinamică, în schimbare și cu o structură socială mai instabilă decât în anii anteriori.
Deocamdată, specialiștii spun că este prea devreme pentru concluzii definitive. Monitorizarea pe termen lung va arăta dacă schimbările observate reprezintă o fluctuație temporară sau începutul unei tendințe.
În sălbăticia Carpaților Meridionali, povestea lupilor continuă să fie scrisă. Iar de această dată, cercetătorii au găsit-o în ADN, pe zăpadă și în imaginile camerelor ascunse în munți.
