Ce au găsit arheologii sub pământ la Câmpulung Muscel! Descoperirea de la Castrul Jidova schimbă imaginea unei fortificații romane vechi de aproape 1.800 de ani.
CITEȘTE ȘI. Lovitură pentru Renault! Noul Trafic Van E-Tech electric a fost desemnat „Utilitara Anului 2027”
O nouă pagină din istoria Castrului Roman Câmpulung-Jidova a fost scoasă la lumină în urma campaniei de cercetări arheologice din acest an.
CITEȘTE ȘI. Un joc online îi învață pe copii cum să se comporte în preajma câinilor. Este gratuit și poate fi folosit și la școală
Arheologii au reușit să degajeze integral latura de nord a unei clădiri cu instalație de încălzire, identificată cel mai probabil ca fiind o baie de mici dimensiuni care deservea pretoriul castrului.
CITEȘTE ȘI. 🌸 Muscelul are un nou festival dedicat lui! Aproape două săptămâni de evenimente, tradiții, istorie și spectacole în Argeș
Cercetările s-au desfășurat timp de cinci săptămâni, între 4 august și 7 septembrie 2026, iar rezultatele completează planul și informațiile cunoscute până acum despre unul dintre cele mai importante situri romane din Argeș.
Ce au găsit arheologii în interiorul clădirii
Cercetarea din acest an s-a concentrat în zona situată la nord-est de clădirea pretoriului, între aceasta și turnul de curtină.
Obiectivul principal a fost degajarea laturii de nord a unei clădiri cu hipocaust, sistem roman de încălzire prin pardoseală.
CITEȘTE ȘI. VIDEO | România s-a întors în urmă cu 2.000 de ani! Lupte, soldați romani și scene spectaculoase la Castrul Jidova din Câmpulung Muscel
În colțul de nord-est al construcției au fost descoperite in situ elemente extrem de importante pentru înțelegerea modului în care funcționa clădirea:
- șiruri de pilele de hipocaust, stâlpișori care susțineau podeaua;
- un perete din cărămidă;
- tuburi de lut aplicate pe perete pentru circulația aerului cald;
- fragmente din podeaua realizată din opus signinum.
Deși zidurile de cărămidă ale clădirii au fost în mare parte demontate în trecut, păstrându-se doar câteva segmente, celelalte structuri arheologice s-au conservat într-o stare bună.
O clădire de aproximativ 116 metri pătrați
Cercetările din această vară au permis completarea planului construcției.
Potrivit datelor arheologice, edificiul are o suprafață de aproximativ 116 metri pătrați, cu latura de vest de 19,30 metri, iar cea de nord de 8,47 metri.
Mai multe elemente descoperite i-au ajutat pe specialiști să stabilească funcția clădirii.
Printre acestea se numără o absidă prevăzută cu hipocaust, amplasată pe latura de est, dar și un canal de scurgere ai cărui pereți erau căptușiți cu țigle și olane.
Au fost identificate și două încăperi fără încălzire, cu podele realizate dintr-un material hidrofug, numit cocciopesto, cu o grosime impresionantă, între 14 și 25 de centimetri.
Toate aceste elemente au dus la concluzia că edificiul reprezintă, cel mai probabil, o baie care deservea pretoriul castrului.
A fost descoperit și drumul roman de lângă pretoriu
Cercetările din 2026 au adus la lumină și alte informații importante despre organizarea castrului.
Arheologii au reușit să pună în evidență via quintana, drumul care mărginea în partea de nord clădirea pretoriului.
De asemenea, a fost degajată o porțiune din zidul de incintă al castrului.
Acesta s-a păstrat într-o stare foarte bună, având aproximativ 1,40 metri în elevație și 1,74 metri grosime. Zidul era construit din bolovani de râu legați cu mortar.
Transformări importante în castru, la mijlocul secolului al III-lea
Noile cercetări oferă și informații despre modul în care castrul s-a dezvoltat și s-a transformat de-a lungul timpului.
Potrivit arheologilor, clădirea cercetată reprezintă o extindere a pretoriului. Pentru crearea spațiului necesar construcției, în partea de est a pretoriului au fost desființate o porțiune din via sagularis, drumul aflat la baza agger-ului, și o parte din agger, terasamentul de pământ pe care era sprijinit zidul de incintă.
Tot pentru construirea noii clădiri a fost tăiată o parte din drumul care mărginea pretoriul în partea de nord.
Ulterior, același drum a fost blocat și prin construirea unui praefurnium, instalație care alimenta sistemul de încălzire al încăperilor aflate pe latura de nord a clădirii.
Toate aceste transformări sunt datate de specialiști la mijlocul secolului al III-lea d.Hr.
Cine a realizat cercetările
Campania arheologică sistematică de la Castrul Roman Câmpulung-Jidova a fost realizată de o echipă formată din prof. univ. dr. Constantin Petolescu, membru corespondent al Academiei Române și responsabil științific al cercetării, dr. Florian Matei-Popescu, de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, precum și dr. Ion Dumitrescu și Claudiu Lăzărică, de la Muzeul Județean Argeș.
Situl se află în proprietatea Consiliului Județean Argeș și este administrat de Muzeul Județean Argeș.
Noile descoperiri contribuie la reconstruirea imaginii castrului roman de la Jidova și oferă specialiștilor informații importante despre arhitectura, funcționarea și transformările acestuia în perioada romană.
La aproape 1.800 de ani distanță, zidurile, drumurile și instalațiile descoperite la Jidova continuă să spună povestea oamenilor care au trăit aici și a modului în care funcționa una dintre fortificațiile importante ale frontierei Imperiului Roman.
