Medic infecționist din Argeș, avertisment pentru părinți: „Febra mare, vărsăturile și deshidratarea nu trebuie tratate după TikTok”.
Interviu cu un medic infecționist pentru copii: 25 de ani de cazuri, epidemii, COVID, rujeolă, hepatită A și părinți care ajung direct la Urgență.
Cu o carieră începută înainte ca sistemul medical românesc să intre în schimbările de după Revoluție, medicul infecționist pentru copii de la Spitalul din Pitești vorbește deschis despre realitatea din secție: deficit de personal, valuri de îmbolnăviri în funcție de sezon, copii foarte mici aduși cu febră, vărsături, diaree, cazuri de gripă, rujeolă, varicelă, hepatită A și, din nou, COVID.
A terminat liceul în 1986, la profil matematică-fizică, apoi a urmat Facultatea de Medicină la Craiova, pe care a absolvit-o în 1993. După un an de stagiatură la Ploiești, a făcut rezidențiatul la Institutul „Matei Balș” din București, între 1994 și 2000. Din anul 2000 lucrează la Pitești, în secția de boli infecțioase copii.
„Am fost printre primele generații care au dat rezidențiatul după Revoluție. Înainte era alt sistem. După facultate făceai stagiatura, de regulă la țară. După Revoluție s-au schimbat multe lucruri”, povestește medicul Georgeta Cristina Neculcea.
Secția în care lucrează are, în prezent, trei medici, însă doar doi sunt activi, după ce o colegă a intrat în concediu de maternitate. Potrivit medicului, ar mai fi nevoie de cel puțin încă un specialist pentru ca activitatea să se desfășoare normal.
„Activitatea la boli infecțioase nu este liniară. Este în salturi. Depinde de epidemii, de anotimp. Iarna este mult mai aglomerat. În COVID s-a schimbat totul, pentru că atunci aveam cazuri și vara”, explică aceasta.
Cele mai frecvente motive pentru care copiii ajung la spital sunt febra, vărsăturile, diareea, deshidratarea, durerile de cap și starea generală alterată. Diagnosticele diferă în funcție de perioadă: în sezonul rece predomină gripa, în timpul epidemiilor apar cazuri multe de rujeolă, iar în ultima vreme au început să apară din nou varicela și chiar cazuri de COVID.
„A fost un caz de COVID la un bebeluș de șase luni. A făcut febră, a tușit, s-a simțit rău și a fost testat. Testele pe care le facem pentru gripă includ și COVID-ul”, spune medicul Neculcea.
Întrebată când ar trebui părinții să meargă urgent la spital, aceasta atrage atenția că febra mare, peste 39-40 de grade, vărsăturile repetate, riscul de deshidratare și durerile de cap nu trebuie ignorate. Totuși, în cazurile mai ușoare, primul pas ar trebui să fie medicul de familie.
„În mod normal, trebuie să existe colaborare cu medicul de familie. Dacă febra persistă peste două zile sau dacă temperatura este foarte mare, atunci este o problemă. În practică, oamenii vin direct la Urgență”, spune medicul.
Cele mai grave cazuri, precum cele cu comă sau care necesită terapie intensivă, sunt transferate, deoarece nu există ATI pentru copii în secția de boli infecțioase. Medicul spune că, în urmă cu ani, meningitele erau mai frecvente, iar unele cazuri i-au rămas profund în memorie.
Unul dintre acestea este cazul unor fetițe gemene, internate cu meningită când aveau doar câteva luni. Ani mai târziu, mama lor a revenit și i-a amintit medicului prin ce trecuseră.
„Mi-a spus: «Doamna doctor, nu vă amintiți că am avut fetițele gemene la dumneavoastră, cu meningită?». Atunci mi-am adus aminte. Așa ceva nu ai cum să uiți. Acum fetele sunt mari, au aproape 20 de ani”, povestește aceasta.
Medicul avertizează că vârstele cele mai vulnerabile sunt cele extreme: copiii mici și vârstnicii. În cazul sugarilor, riscurile sunt mult mai mari, iar diagnosticarea este mai dificilă pentru că cei mici nu pot spune ce îi doare.
„Până într-un an, copilul este cu risc. Nu comunică, nu poate spune ce simte. Ai nevoie de experiență, dar și de colaborare cu părintele. Mama sau cel care îngrijește copilul simte de multe ori că ceva nu este în regulă”, explică medicul Neculcea.
Un alt subiect sensibil este administrarea antibioticelor fără recomandare medicală. Deși accesul la antibiotice a fost restricționat, medicul spune că încă există părinți care folosesc medicamente rămase în casă.
„Poate să-i dea degeaba. Problema este că se produce rezistență la antibiotice. Dacă organismul este rezistent la antibioticul respectiv, este ca și cum i-ai da apă de ploaie”, avertizează medicul.
În privința hepatitei A, medicul spune că boala continuă să apară, mai ales în colectivități, la final de vară sau început de an școlar. Este cunoscută drept „boala mâinilor murdare” și se transmite ușor prin mâini nespălate, obiecte folosite în comun, apă contaminată sau igienă precară.
„Hepatita A nu lasă sechele și se vindecă, dar este o boală grea. Vine cu icter, astenie, lipsa poftei de mâncare, vărsături. Nu este o boală ușoară”, spune medicul.
Aceasta atrage atenția și asupra scăderii vaccinării, fenomen pe care îl pune pe seama dezinformării și a influenței rețelelor sociale.
„Ne luăm informația de pe Facebook, de pe TikTok, de la oricine postează. Înainte zicea vecina, acum zice TikTok-ul. Asta arată nivelul de educație. Totul pornește de la școală și de la cei șapte ani de acasă”, spune medicul.
Vara, secția se confruntă des cu enterocolite, toxiinfecții alimentare și infecții luate de la piscine, mare sau centre de relaxare. Medicul spune că mulți copii ajung direct de la mare sau de la piscină la spital, mai ales cei foarte mici.
„Piscina este un loc de infectare dacă apa nu este bine întreținută. Copiii înghit apă, se joacă, stau mult în apă. Vara vin direct de la mare sau de la piscine, cu enterocolite”, explică medicul.
Recomandarea principală rămâne prudența: copiii foarte mici trebuie protejați, nu expuși excesiv în spații aglomerate, la mare, în mall-uri sau în locuri unde riscul de infecție este crescut.
„Până într-un an, copilul trebuie lăsat să-și formeze imunitatea. Are pielea sensibilă, organismul fragil. Nu orice modă sau sfat de pe internet este bun pentru copil”, concluzionează medicul.
