Când spunem „castor”, probabil vă amintiți de replica „Domnule Castor, de ce ai dinții așa de albi?” dintr-o reclamă celebră la pastă de dinți. Realitatea este că dinții castorului n-au fost vreodată albi, și n-are habar cum se periază dinții, dar este foarte priceput la construcția de baraje care ne sunt utile nouă, oamenilor, dar și naturii.
Brebul, așa cum era cunoscut castorul, era răspândit pe toate cursurile râurilor de pe teritoriul țării noastre. Ca dovadă a prezenței lor sunt numeroase sate românești care poartă nume ca Brebu, Breb, Brebine, toponimia actuală numărând peste 100 de localități cu acest nume. Pe Valea Dâmboviței se înalță Muntele Brebul, unul dintre toponimele care amintesc de prezența mamiferului în zona montană. La fel de bogată este și toponimia legată de pâraie, dealuri, văi și lunci din preajma apelor: Balta Brebilor, Balta Brabul, dealurile Brebeni, vâlceaua Brebenul.
I se mai zicea și hodor, iar de aici o mulțime de alte denumiri precum Hodărăști, Hodea, Hodon care amintesc de castori.
Dacă vă întrebați de ce n-ați prea auzit de castor, să știți că acesta n-a mai fost în țara noastră mai bine de vreo sută de ani din cauza vânatului excesiv. Începând din 1998 până în 2003, castorii au revenit în țara noastră printr-un proiect de reintroducere derulat de specialiști în conservare și astăzi îi puteți întâlni din nou pe râuri ca Olt, Mureș sau Ialomița. Mai mult, din 2021, Fundația Conservation Carpathia i-a readus și în sudul Munților Făgăraș, iar astăzi castorii trăiesc și în albiile râurilor Dâmbovița, Argeșel și Râul Târgului.
Mituri și adevăruri despre castori
Castorul este un animal semiacvatic (trăiește în lacuri, pe cursurile râurilor și nu se îndepărtează foarte mult de aceste zone). I se spune „inginerul naturii” pentru că modelează zonele în care trăiește, dar și pentru că este extrem de inteligent în a construi baraje și adăposturi pe cursul apelor.
Se hrănește cu scoarță de copac, frunze și crenguțe, în special de salcie și plop. Cel mai mult preferă vlăstarii tineri și arborii cu lemn moale, care nu au o valoare economică foarte mare. Deși petrec cel mai mult timp în apă, castorii nu mănânc peștele din râuri sau lacuri. Nu le place niciun alt fel de carne pentru că această specie este vegetariană.
Când vine vorba de castori, se spun multe povești, dar câte dintre ele sunt adevărate? Haideți să deslușim câteva dintre cele mai comune mituri despre acești „ingineri” ai naturii și să aflăm ce e real și ce nu.
„Castorii atacă oamenii”
Fals – Castorii sunt animale pașnice și foarte timide. Dacă văd un om, primul lor instinct este să fugă și să se adăpostească. Fiind activi mai ales noaptea, șansele să-i întâlnești sunt oricum foarte mici. Atacul asupra oamenilor este pur și simplu un mit.
„Castorii mănâncă găini sau alte animale domestice”
Fals – Castorii sunt erbivori convinși! Meniul lor conține doar plante, scoarță de copac și crenguțe moi, cum ar fi salcia și plopul. Nu atacă animale, fie ele domestice sau sălbatice.
„Se hrănesc cu pește”
Fals – Deși își petrec mult timp în apă, castorii nu mănâncă pește, preferă doar hrana vegetală.
„Inundă gospodăriile”
Parțial adevărat – Deși castorii preferă zonele izolate se poate întampla ca râul unde își au adăposturile să se afle în apropierea gospodăriilor, generând uneori inundații accidentale. Totuși, astfel de situații sunt rare și pot fi gestionate prin soluții simple.
„Barajele lor distrug barajele hidrotehnice”
Fals – Activitatea castorilor nu poate pune sub nicio formă în pericol structura și funcționarea barajelor hidrotehnice. Zonele în care se află barajele hidrotehnice nu sunt habitate favorabile castorilor.
Realitatea este că activitatea castorilor, prin construcția de baraje și modelarea peisajelor are beneficii pentru natură, dar mai ales pentru noi, oamenii. Barajele crează și mențin zonele umede, adică acele rezerve de apă atât de necesare în perioadele secetoase. Acestea mai contribuie la reglarea debitului apei și reduc riscul de inundații. Structurile naturale create de castori îmbunătățesc calitatea apei, acționând ca niște filtre naturale. Deci, avem apă mai curată în zonele unde există și castori.
Castorii mai creează mediu propice pentru dezvoltarea altor specii, cum sunt peștii, păsările, amfibienii și unele insecte.
Vă așteptăm să cunoașteți castorii!
Puteți descoperi acest arhitect iscusit la Centrul de vizitare „Casa Castorului” din comuna Rucăr, județul Argeș. Aici veți afla povești fascinante despre rolul castorului în echilibrul naturii și vei înțelege de ce prezența lor este un semn că râurile noastre sunt mai sănătoase.
Chiar dacă au fost greșit înțeleși de-a lungul timpului, castorii sunt esențiali pentru sănătatea râurilor și echilibrul naturii. Așa că, dacă vedeți urme ale prezenței lor în apropiere, urmăriți-le activitatea cu discreție! Sunt doar niște arhitecți pricepuți, care muncesc din greu să creeze un mediu mai bun pentru toate viețuitoarele din jur.
CITEȘTE ȘI. Abonează-te la canalul de WhatsApp – Ziarul din Muscel și află primul cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Ziarului din Muscel și pe pagina de Facebook, pe grupul Cititorii Ziarului din Muscel, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp.
