Raportul controlului Consiliului Superior al Magistraturii, la Judecătoria Câmpulung a scos la iveală mai multe nereguli în ceea ce priveşte activitatea fostei conduceri a instituţiei. În urma acestui raport, fostul preşedinte al Judecătoriei Câmpulung, Tudor Avram a fost transferat disciplinar pe o funcţie conform pregătirii sale, la Penitenciarul Colibaşi iar alte persoane în funcţii urmează să fie sancţionate.
În mai multe ediţii ale Ziarului din Muscel, am prezentat o parte a raportului, aşa cum a fost el redactat de comisia de control.
În capitolul „repartizarea aleatorie a cauzelor”, comisia a concluzionat:
În anul 2013 s-au constatat numeroase deficienţe referitoare la procedura repartizării aleatorii a cauzelor, ele fiind deja analizate şi descrise în capitolul din raport care priveşte desfăşurarea activităţii instanţei ca serviciu public, activitatea preşedintelui instanţei – domnul … … – în această privinţă nefiind una conformă cu dispoziţiile regulamentare.
În anul 2014, astfel cum s-a menţionat pe parcursul analizei modului de repartizare aleatorie a cauzelor, preşedintele nou numit în funcţie – doamna judecător … … … , a luat măsurile care se impuneau pentru desfăşurarea acestei activităţi în limitele impuse de lege şi regulament. Asigurarea, în condiţiile legii, a colaborării cu parchetul de pe lângă judecătorie, cu organele de poliţie, cu organizaţiile profesionale ale avocaţilor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecătoreşti, experţilor şi interpreţilor, precum şi cu alte instituţii şi organizaţii. Din verificările efectuate a rezultat că nu au existat probleme deosebite de comunicare cu instituţiile mai sus enumerate nici în anul 2013 şi nici în anul 2014, însă acest aspect urmează a fi analizat în secţiunea III.6.
Organizarea activităţii de arhivare electronică a dosarelor la nivelul instanţei
În anul 2013 a fost delegat să efectueze această activitate, prin ordin de serviciu, şoferul … …, acestuia fiindu-i repartizate astfel atribuţii specifice unui grefier. Domnul judecător … … , care a îndeplinit funcţia de preşedinte al instanţei în anul 2013, a arătat, în legătură cu acest aspect, că desemnarea şoferului pentru exercitarea acestor atribuţii s-a făcut la recomandarea preşedintelui Curţii de Apel, care într-o şedinţă de lucru a solicitat preşedinţilor instanţelor să desemneze conducătorii auto în acest sens.
În anul 2014, deşi preşedintele instanţei – doamna judecător … … … a arătat că această atribuţie este exercitată de către doamna grefier … … …, în ordinul de serviciu al acesteia nu se regăseşte înscrisă această atribuţie, după cum nici din anexa la decizia preşedintelui prin care s-au delegat atribuţii personalului auxiliar, nu rezultă că această atribuţie a fost repartizată vreunei persoane. În fapt, această atribuţie, la data efectuării verificărilor, era exercitată tot de către şoferul … …, urmând ca acest aspect să fie remediat.
La capitolul „înfiinţarea de complete specializate” se precizează:
În exercitarea acestei atribuţii nou introduse în regulament, aşa cum s-a arătat cu privire la constituirea completelor de fond funciar, membrii colegiului de conducere i-au propus preşedintelui instanţei desfiinţarea completelor specializate de fond funciar, preşedintele, la data finalizării verificărilor, neluând încă o decizie cu privire la acest aspect, cu motivarea că s-a adresat Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios administrativ din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, de la care urmează să primească un răspuns.
În capitolul „dosare şterse” comisia a precizat următoarele:
A fost identificat un dosar şters, respectiv dosarul nr. …/205/2013. Din verificările efectuate a rezultat că motivul ştergerii dosarului a fost blocarea programului şi accesarea, în aceste condiţii, de două ori a butonului repartizare. Raportul informatic referitor la dosarele pentru care s-a introdus un termen şi au fost şterse şi reintroduse sub acelaşi număr, nu au existat astfel de situaţii.
Raportul informatic referitor la dosarele cu termenul automat şters.
În raportul informatic referitor la dosare cu termen automat şters apar, în perioada de referinţă, 7 situaţii de acest fel.
Ştergerea termenului automat s-a datorat unor erori, respectiv: repartizarea aleatorie a unor dosare care trebuiau repartizate manual, fiind disjunse din alte cereri (dosarele nr. …/205/2013, nr. …/205/2013, nr. …/205/2013), sau dosare trimise spre rejudecare care, din eroare, în loc să fie repartizate manual completului iniţial investit, au fost repartizate aleatoriu (dosarele nr. …/205/2013 şi nr. …/205/2008**). Nu au fost identificate nereguli în legătură cu menţiunile din acest raport.
Dosare repartizate automat de mai multe ori
Au fost identificate 40 de dosare repartizate automat de mai multe ori, din care au fost verificate, prin sondaj, 14. În toate situaţiile, s-a constatat că motivul repartizării de mai multe ori a dosarelor a fost admiterea unor declaraţii de abţinere sau cereri de recuzare. Dosare în care s-au efectuat operaţii de ştergere documente şi situaţii de modificare în sistemul ECRIS a indicatorilor referitori la părţi. În raportul informatic referitor la ştergerea documentelor apar 22 de situaţii, dintre care numai 4 vizează ştergerea unor acte de sesizare. Nu s-au întocmit procese-verbale pentru detalierea motivelor care au determinat ştergerile, astfel încât nu s-a putut verifica în concret care au fost temeiurile care au determinat aceste ştergeri.
În raportul informatic referitor la părţile şterse apar un număr de 244 de situaţii, majoritatea dosarelor în care s-au operat ştergeri fiind încuviinţări de executare silită. Ştergerile s-au datorat preluării datelor de la un dosar la altul. Există şi ştergeri ale unor părţi cu privire la care, verificând în sistemul ECRIS, s-a constatat că nu aveau înregistrate cereri pe rolul instanţei în zilele în care s-au operat ştergerile (spre exemplu poziţia nr. … din raport) sau nu aveau deloc cereri înregistrate pe rolul instanţei (spre exemplu poziţia nr.6 din raport). În legătură cu prima situaţie, grefierul delegat a arătat că păstrează o listă cu Birourile Executorilor Judecătoreşti, în dreptul căreia notează numerele dosarelor înregistrate pe rolul instanţei şi dacă este vorba de acelaşi creditor, preia datele din dosarul înregistrat iniţial, indiferent de data înregistrării acestuia (spre exemplu pentru poziţia nr.8 a fost identificat dosarul nr. …/205/2013). Referitor la cea de-a doua situaţie, grefierul delegat a arătat că numele părţii şterse apărea ca şi debitor garant în titlul executoriu şi a fost trecut din eroare ca parte, după care a fost şters. Grefierul delegat – doamna … … – nu a putut oferi o explicaţie însă pentru apariţia unui număr mare de ştergeri ale părţii cu numele … … şi a menţionat că nu întocmeşte procese-verbale în care să specifice motivul ştergerii, astfel că nu au putut fi identificate motivele care au determinat ştergerile respective. Nu a fost regăsită, pentru anul 2013, o mapă cu procese-verbale cuprinzând operaţiunile de modificare în sistemul ECRIS. Din verificări a rezultat că în anul 2014, orice operaţiune de configurare, dezactivare, blocare de complete se efectuează pe baza cererii preşedintelui instanţei, de către compartimentul informatică de la Tribunalul Argeş.
Comisia Consiliului Superior al Magistraturii a subliniat:
Menţionăm că ştergerea din sistemul ECRIS a unor părţi sau documente se poate constitui într-o modalitate de eludare a distribuirii aleatorii a cauzelor, prin înlocuirea documentelor sau părţilor şterse cu altele. Un exemplu îl constituie dosarele nr. …/205/2013 şi nr. …/205/2013, ambele având ca obiect civil – obligaţie de a face şi înregistrate la data de 13.02.2013. Cu privire la aceste dosare, din datele transmise de Compartimentul Informatică al Tribunalului Argeş coroborate cu datele înscrise în raportul IJrep referitor la operaţiunile de ştergere a părţilor rezultă că dosarul nr. …/205/2013 a fost repartizat aleatoriu automat la ora 11:55, completului C… civil, primind termen de judecată la 13.03.2013, iar dosarul nr. …/205/2013 a fost repartizat aleatoriu automat la ora 11:57, completului C8 civil, primind acelaşi termen de judecată – 13.03.2013. Cele două dosare au fost repartizate aleatoriu fără ca anterior repartizării să fie introduse şi părţile din fiecare cerere de chemare în judecată. Ulterior repartizării aleatorii, grefierul … … … , care ajuta grefierul repartitor, la data de 14.02.2013, a introdus mai întâi, în dosarul nr. …/205/2013 ca părţi pe: … …, … …, … … – reclamanţi şi Comisia Locală de Fond Funciar …, Primarul Comunei …, Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş – pârâţi între orele 11:26:03 şi 11:27: 31, după care, la ora 11:28:16 a copiat aceste părţi în dosarul nr. …/205/2013 şi şters părţile … (ora 11:28:54) şi … (ora 11:29:01) şi a modificat numele părţii … în … (ora 11:29:14). Prin această operaţiune, practic, deşi iniţial dosarele au fost repartizate aleatoriu automat, introducându-se părţile ulterior, repartizarea aleatorie s-a convertit într-o repartizare manuală către fiecare dintre cele două complete.
Dosare trimise spre rejudecare
Au fost verificate, prin sondaj, cauzele trimise în rejudecare, atât în anul 2013, cât şi în anul 2014, şi s-a constatat că, în perioada de referinţă, dosarele trimise în rejudecare ca urmare a desfiinţării/casării sunt repartizate completului iniţial învestit, care formulează declaraţia de abţinere.
Practica a fost diferită în ce priveşte data formulării declaraţiei de abţinere. Astfel, în anul 2013, dosarul era repartizat manual completului iniţial care, înainte de termenul de judecată fixat, formula declaraţia de abţinere, aceasta fiind admisă înainte de termen, apoi dosarul era repartizat aleatoriu unui alt complet. La termenul fixat manual anterior, completul care s-a abţinut dispunea citarea părţilor pentru termenul fixat aleatoriu. În acest sens sunt dosarele nr. …/205/2011*, nr. …/205/2012*, nr. …/205/2011* sau nr. …/205/2008**.
În anul 2014, dosarele trimise în rejudecare (de exemplu dosarele nr. …/205/2010*, nr. …/280/2012*, nr. …/280/2012* sau nr. …/205/2012*) revin completului iniţial învestit fără a fi fixat un termen de judecată. Acest complet formulează declaraţia de abţinere imediat, iar după admiterea ei, dosarul este repartizat aleatoriu.
Schimbarea practicii în anul 2014 este urmarea sesizării de către noul preşedinte al instanţei, doamna judecător … … … , a modului defectuos în care sunt aplicate dispoziţiile art. 99 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor.
II.4.Practica neunitară a instanţelor şi practica de casare.
Verificările efectuate au reliefat că, în anul 2013, nu au fost respectate dispoziţiile prevăzute de art. 261 şi urm. din regulament. Astfel, nu s-au organizat întâlnirile lunare ale judecătorilor în care să fie discutate problemele de drept care au condus la pronunţarea unor soluţii diferite, nu s-au întocmit studiile prealabile necesare şi nici minuta privind opiniile judecătorilor.
Referitor la analiza practicii instanţelor de control judiciar, s-a constatat că a fost ţinut un registru privind hotărârile desfiinţate/casate în căile de atac, însă nu au fost întocmite lunar referatele prevăzute de art. 29 din regulament. Au fost prezentate patru referate privind practica de casare în materie civilă pentru lunile ianuarie, februarie, iunie şi septembrie 2013, toate nesemnate.
S-a mai constatat că nu au fost respectate dispoziţiile legale privind completarea şi actualizarea permanentă a portalului, ultimele hotărâri înregistrate fiind pronunţate în anul 2012.
Responsabilitatea nerespectării acestor dispoziţii cade în sarcina doamnei judecător … … , care a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte în anul 2013. Din verificările efectuate pentru anul 2014, s-a constatat că au fost respectate dispoziţiile regulamentare privind practica neunitară a instanţelor şi practica instanţelor de control judiciar.
Relaţia cu mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public, transparenţa actului de conducere al instanţei
Biroul de informare şi relaţii publice al Judecătoriei Câmpulung este condus de doamna judecător … … … , desemnată, cu acordul său prealabil, de preşedintele instanţei prin ordinele de serviciu nr. … din 4 ianuarie 2013 şi nr. … din 7 ianuarie 2014, conducătorul biroului îndeplineşte şi rolul de purtător de cuvânt. În cadrul biroului de informare şi relaţii publice funcţionează un grefier desemnat de preşedintele instanţei şi anume, … … … , de la 3 ianuarie 2013, înlocuită, începând cu 2 decembrie 2013, de … … … .Pentru situaţiile în care purtătorul de cuvânt a lipsit din instanţă sau a fost antrenat în alte activităţii, înlocuirea acestuia a fost asigurată, potrivit ordinelor de serviciu emise în acest sens, de doamnele judecătoare … …, în anul 2013, şi … … …, în anul 2014. Programul zilnic al biroului a coincis cu programul de lucru al instanţei fără a fi stabilită ziua în care, potrivit art. 78 alin. (3) teza a II-a din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, programul să fie prelungit cu 3 ore după încheierea programului de lucru al instanţei deoarece s-a apreciat că volumul redus de lucru nu impune o atare prelungire. De observat este că suplimentarea orelor de lucru în sensul anterior amintit nu este una facultativă ci, aşa cum se prevede în textul articolului respectiv din regulament, obligatorie. Nu au existat situaţii în care purtătorul de cuvânt să ofere informaţii şi în afara orelor de program. Cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor conducătorului biroului s-a constatat că: nu au existat cazuri de furnizare pe loc a informaţiilor, acestea fiind furnizate, de regulă, a doua zi, nu s-a asigurat publicarea pe pagina de internet a instanţei a informaţiilor, prevăzute de art. 79 alin. (1) lit. d) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, referitoare la preşedintele şi vicepreşedintele în exerciţiu al instanţei în anul 2014, nu au fost identificate ştiri cu impact negativ asupra activităţii şi imaginii instanţei, nu a redactat declaraţii de presă şi nu a participat la interviuri, nu au existat situaţii în care să fie solicitat de judecătorii instanţei sprijin în exercitarea dreptului la replică.
Pe parcursul desfăşurării activităţii sale, purtătorul de cuvânt a exercitat neîngrădit dreptul de consultare a documentelor sau dosarelor aflate la instanţă, conferit de art. 80 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, de asemenea, acesta a respectat obligaţia prevăzută în teza a II-a a textului normativ anterior menţionat. În perioada supusă controlului nu au existat situaţii de restrângere a furnizării de informaţii privind activitatea judiciară. În privinţa activităţii desfăşurate de grefierul desemnat în cadrul biroului, din verificările efectuate se reţine că acesta a îndeplinit corespunzător atribuţiile regulamentare.
Registrul de evidenţă a petiţiilor are rubricile prevăzute de art. 83 alin. (1) pct. 19 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti
La Judecătoria Câmpulung, registrul a fost înfiinţat în anul 2006, în anul 2013 nu există nici o înregistrare iar în anul 2014 au fost deschise, până la 8 aprilie 2014, 5 poziţii. Cu privire la activitatea de soluţionare a petiţiilor s-au constatat următoarele: solicitarea de acreditare a unor ziarişti a fost calificată drept petiţie şi, ca atare, înscrisă în registrul corespunzător, răspunsul la petiţia înscrisă la poziţia a doua din registru a fost formulat de preşedintele instanţei şi contrasemnat de grefierul arhivar şi comunicat direct, nu prin intermediul biroului, în privinţa celei de a treia poziţii s-a constatat că grefierului delegat i s-a pus la dispoziţie petiţia în cabinetul preşedintelui instanţei, de către acesta, petiţia originală a fost înaintată, împreună cu răspunsul formulat tot de preşedintele instanţei, la Inspecţia Judiciară, la insistenţele grefierului delegat, preşedintele instanţei i-a transmis, în copie, răspunsul pe care l-a formulat la petiţia în cauză, acesta fiind singurul document aflat în mapa de petiţii, petiţia înscrisă la cea de a patra poziţie este o cerere de informaţii şi date statistice, formulată de corpul mediatorilor; o situaţie identică este şi pentru poziţia a cincea, informaţiile fiind solicitate de această dată de Curtea de Apel Iaşi. Registrul de evidenţă pentru înregistrarea cererilor şi răspunsurilor privind accesul la informaţiile de interes public are rubrica prevăzută de art. 83 alin. (1) pct. 20 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti având înscrise, în perioada supusă controlului, 2 poziţii, ambele din 17 februarie 2014. La mapa solicitărilor de informaţii nu a fost depusă solicitarea formulată de Forumul Judecătorilor din România, aceasta formând obiectul primei înregistrări din registrul anterior menţionat, o situaţie identică există şi pentru cea de a doua poziţie din registru cu menţiunea că pretinsa solicitare de informaţii este, în realitate, o petiţie privind o eroare materială. În privinţa erorilor de calificare a cererilor primite în cadrul biroului, erori evocate în cele ce preced, grefierul delegat a susţinut că a procedat la înscrierea într-un registru sau altul în temeiul indicaţiilor verbale ale conducătorului biroului.
Aplicarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal
La Judecătoria Câmpulung sunt afişate în locuri vizibile informaţiile generale prin care se aduce la cunoştinţa justiţiabililor calitatea instanţei de operator de date cu caracter personal, precum şi informaţii privind drepturile prevăzute de Legea nr. 677/2001 (dreptul de acces la date, dreptul de intervenţie, dreptul de opoziţie şi dreptul de informare). Din verificările efectuate s-a constatat că nu a fost desemnat nici în anul 2013 şi nici în anul 2014 un coordonator al activităţii de protecţie a datelor cu caracter personal. Cu privire la acest aspect, se cuvine a fi menţionată situaţia dosarelor pentru care nu este asigurată supravegherea în timpul fotocopierii unor înscrisuri pe care le conţin. Deşi se susţine de personalul care îşi desfăşoară activitatea la compartimentul registratură arhivă că astfel de situaţii sunt rare, aspect care nu poate fi verificat întrucât evidenţa menţinută la nivelul compartimentului este incompletă, nu mai puţin adevărat este faptul că în aceste pretinse cazuri puţin numeroase este posibil ca datele cu caracter personal să ajungă la cunoştinţa unor persoane care nu sunt îndreptăţite în acest sens astfel încât protecţia acestor date este practic inexistentă. Lipsa de preocupare în acest sens a conducerii instanţei, atât în anul 2013 cât şi în anul 2014, este de natură să afecteze siguranţa datelor cu caracter personal deţinute de instanţă ceea ce poate să conducă la consecinţe grave şi imprevizibile.
