11.7 C
Campulung Muscel
duminică, 26 mai, 2024

ȘTIAȚI CĂ: Mânăstirea Cetățuia Negru Vodă este „Meteora României“?

Alte Știri

ȘTIAȚI CĂ: Mânăstirea Cetăţuia Negru Vodă este „Meteora României“? Într-un loc cu frumuseți inegalabile, departe de lume, pierdut printre păduri seculare și stânci prăpăstioase, oameni dornici de reculegere s-au retras în umbra tăcută a peșterilor și și-au închinat viața lui Dumnezeu în cea mai aspră sihăstrie românească, deoarece “poporul român înzestrat din belșug cu darul dumnezeiesc al credinței a trăit în Carpați ca într-o catedrală”.

CITEȘTE ȘI. VIDEO. Zeci de bolnavi s-au îmbulzit la Izvorul Tămăduirii de la Nămăieşti! Maica Domnului are multe izvoare în Argeș

Mănăstirea Cetățuia Negru-Vodă este una dintre cele trei aşezăminte monahale rupestre, alături de Mănăstirile Nămăiești şi Corbii de Piatră. Se spune că cele trei biserici rupestre formează un triunghi energetic magic.

ȘTIAȚI CĂ: Mânăstirea Cetățuia Negru Vodă este „Meteora României“?

Mănăstirea este situată în comuna Cetățeni, județul Argeș, la 22 de kilometri sud-est de Câmpulung, pe șoseaua națională Câmpulung-Târgoviște-București, pe frumoasa vale a Dâmboviței, între satele Cetățeni și Cotenești.

CITEȘTE ȘI. Argeșul pe primul loc. Maica Domnului are cele mai multe izvoare tămăduitoare

Cunoscută inițial sub denumirea de “Schitul Cetățuia Negru Vodă”, mănăstirea este construită pe o stancă înaltă, la altitudinea de 881 de metri, pe malul stâng al râului Dâmbovița, între “Valea lui Coman” și “Valea Chiliilor”. De la şoseaua principală se poate ajunge la mănăstire pe o potecă îngustă, în mai puţin de o oră.

Biserica din mănăstire are două hramuri: Adormirea Maicii Domnului, până în anul 1918, iar mai apoi, și Izvorul Tămăduirii.

CITEȘTE ȘI. Trucul pe care mulți șoferi nu îl știu atunci când spală mașina la self wash

Potrivit tradiției locale, pe culmea abruptă de piatră, care se înalță între râul Dâmbovița si pârâul Cetățuia, a existat o cetate de rezistență zidită pe vremea ocupației romane. Cetatea ar fi fost loc de refugiu și pentru domnitorul Negru Vodă al Țării Românești, care își avea aici și o peșteră de taină, numită până astăzi “Peștera lui Negru Vodă”. De la această cetate și-ar fi luat numele atât muntele, cât și satele din apropiere.

Ctitorul mănăstirii nu se cunoaşte cu certitudine. Se presupune că acesta ar fi fost voievodul Nicolae Alexandru Basarab, fiul lui Basarab I. Acesta apare în al treilea strat de frescă în naos. Tradiţia locală susţine că primul ctitor ar fi fost Negru Vodă. Biserica din peşteră, atribuită lui Negru Vodă a fost construită în secolul al XIII-lea, odată cu cetatea Câmpulung-Muscel, prima capitală a Ţării Româneşti.

CITEȘTE ȘI. Ce veste grozavă! Pensionarii care vor încasa a 13-a pensie de la 1 septembrie!

Schitul Cetăţuia este amintit în timpul lui Mihai Viteazul care a trecut pe acolo în anul 1595. Domnitorul Constantin Şerban s-a refugiat în acest loc în 1658, iar în anul 1690 și Constantin Brâncoveanu. Atunci schitul era metoc al Mănăstirii Negru Vodă din Câmpulung – Muscel.

În mănăstire se află două biserici: biserica veche, aflată într-o peșteră naturală, şi biserica nouă din lemn, în stil maramureşean.

Biserica rupestră este structurată în Sfânt Altar, naos şi pronaos și păstrează trei straturi suprapuse de pictură, constatate de pictorul Teodorescu în anul 1922.

CITEȘTE ȘI. Se dau 3.500 de lei în fiecare lună pentru aceste persoane!

Pe marginea peretelui estic al Cetățuii se află așa-zisă “chilie a lui Negru Vodă”. Potrivit legendei, aici își depozita Negru Vodă tezaurul, în timpul năvălirilor tătarilor. Mai apoi, aici au locuit pustnici, care au cioplit icoane în pereții de piatră. Mai jos de biserica rupestră, cam la o sută de metri, se vede o Cruce mare, cățărată pe o stâncă înaltă și îngustă. Despre aceasta, se crede ca a fost așezată de însuși Negru Vodă. La baza acestei Cruci se află o piatră mare, numită “masa lui Mihai Viteazul”.

Încărcată de istorie şi spiritualitate, Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă este un simbol al creştinătăţii poporului român din cele mai îndepărtate timpuri.

Turistul care pășește printre stâncile care ascund nenumarate taine și ajunge în preajma Sfântului Locaș este surprins de asemănarea izbitoare cu Schitul Meteora din Grecia, motiv pentru care scriitorul Mihai Rădulescu l-a numit “Meteora României”, fiind profund impresionat de acest rai de pământ românesc.

Urmărește știrile Ziarului din Muscel și pe pagina de Facebook, pe grupul Cititorii Ziarului din Muscel, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp.

 

 

Ultimele Știri

Cei mai îndrăgiți într-un mega concert Delafun la restaurantul Curtea Veche din Câmpulung Muscel

Cei mai îndrăgiți într-un mega concert Delafun la restaurantul Curtea Veche din Câmpulung Muscel. Deschis recent în orașul de...

Alte știri din aceeași categorie