Jurnalistul şi scriitorul Sterian Pricope îşi caută dreptatea la CEDO după disputa procesuală cu afaceristul Paul Vişan. Pe portalul oficial al Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) au fost publicate primele informaţii despre cauza 60183/2017 – Pricope contra României, al cărui subiect principal de dezbatere îl constituie libertatea de expresie.
În esenţă, este vorba despre plângerea depusă la instanţa europeană de la Strasbourg de către jurnalistul şi scriitorul muscelean Sterian Pricope, obligat, prin decizie definitivă, de către Curtea de Apel Piteşti, să-i plătească, în solidar cu S.C. Smart Press Mioveni, daune morale şi cheltuieli de judecată, în valoare totală de 7.000 de lei, afaceristului câmpulungean Paul Vişan. Acesta din urmă i-a intentat acţiune civilă reclamând că unele articole şi fotografii publicate de către Pricope pe site-ul www.bitpress.ro i-ar fi afectat prestigiul, demnitatea şi onoarea, deşi era vorba îndeosebi despre fapte de corupţie, inclusiv de la fosta uzină ARO, dovedite şi de notorietate în spaţiul public. Vişan a pretins daune morale de aproape 250.000 de euro, asta după ce, anterior acestui proces, Consiliul Naţional al Audiovizualului şi Parchetul Câmpulung i-au respins sesizările depuse la adresa aceluiaşi Pricope. De asemenea, probabil tot în scop de intimidare, ziarul „Evenimentul Muscelean”, condus de Paul Vişan, a publicat articole denigratoare, jignitoare şi calomnioase la adresa lui Sterian Pricope.
În procesul civil de la Curtea de Apel Piteşti, Paul Vişan a solicitat ca lui Sterian Pricope să nu i se acorde protecţia articolului 10 (libertatea de expresie) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, pe motiv că el nu poate fi considerat jurnalist, calitate pentru care a pretins că ar fi trebuit să aibă studii superioare de jurnalism. În mod bizar, completul de judecată de la Piteşti i-a acceptat argumentul, deşi această prevedere nu există nicăieri în legislaţia internă. Libertatea de expresie este un însă un drept fundamental prevăzut în articolul 30 din Constituţia României (Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile), precum şi în articolul 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere). Deci nicăieri nu scrie că doar jurnaliştii ar beneficia de libertatea de expresie, aşa după cum a stabilit Curtea de Apel Piteşti, acesta fiind un drept recunoscut oricărui cetăţean.
Ţinând cont, în principal, de aceste argumente juridice, Sterian Pricope a deschis acţiune la Strasbourg, invocând că hotărârea instanţei româneşti i-ar fi afectat şi alte drepturi prevăzute în Convenţie: dreptul la un proces echitabil (art.6), dreptul la respectarea vieţii private şi de familie (art. 8) precum şi dreptul la liberă asociere (art. 11). Înregistrată la CEDO pe data de 4 august 2017, cauza Pricope contra României a intrat în faza procedurilor preliminare, conform site-ului CEDO hudoc.echr.coe.int reprezentatul guvernului României fiind invitat să răspundă dacă apreciază că a existat o încălcare a dreptului reclamantului la libertatea de exprimare, în special a dreptului său de a furniza informații și idei, contrar articolului 10 din Convenție, asta ţinând cont de faptul că instanţa românească a susţinut că, nefiind jurnalist, Pricope nu beneficiază de aceast drept.
În legătură cu acest proces, Sterian Pricope a declarat că este convins că îşi va găsi dreptatea şi că are în intenţie ca, după finalizarea acţiunii de la Strasbourg, să facă publice toate documentele procesului său de la Piteşti, proces care, în opinia lui, prin alte elemente din motivaţia judecătorilor, ca şi prin jurisprudenţa creată, este de interes pentru întreaga presă românească. De altfel, cazul său a atras deja atenţia jurnaliştilor precum şi a organizaţiilor civice care apără drepturile omului şi libertatea presei. De asemenea, cazul Pricope contra României a fost preluat pe portalul juridice.ro şi pe alte forumuri de dezbatere juridică. Paradoxul situaţiei face ca succesul meu la Strasbourg să fie şi în interesul lui Paul Vişan, care a fost preşedinte fondator şi director al ziarului „Evenimentul Muscelean”, precum şi al redactorilor de aici, căci, după cunoştinţele mele, nici aceştia nu au studii superioare de jurnalism, ceea ce, după motivarea Curţii de Apel Piteşti, înseamnă că nici ei nu pot fi consideraţi ziarişti! – a mai declarat Pricope.
Cu o activitate continuă de peste 35 de ani în presă, timp în care a fost redactor şi redactor şef, colaborator la publicaţii locale şi naţionale, realizator TV ş.a.m.d., Sterian Pricope, economist de de profesie, este autorul a 6 volume despre istoria necunoscută a Muscelului, volume care s-au bucurat de o mare apreciere în rândurile cititorilor şi ale specialiştilor.
