Pe înțelesul tuturor: Legea explicată de avocat. Accesul copiilor la rețelele sociale: Ce prevăd regulile actuale și noile propuneri.
Un copil de 12 ani își creează un cont pe o platformă de socializare, declarând o dată de naștere inexactă. Operațiunea durează sub un minut și nu presupune nicio verificare.
Părinții află, de regulă, abia când apar consecințele: o postare umilitoare la adresa unui coleg, un conflict în grupul clasei, o conversație cu un adult necunoscut. Se pune întrebarea cine răspunde, copilul, părinții sau platforma, și ce s-ar schimba dacă regulile propuse în aceste săptămâni ar fi adoptate.
- Difuzarea imaginii unei persoane pe rețelele de socializare fără consimțământ
- Moștenirea persoanei ocrotite și situația tutorelui care este și moștenitor. Ce prevede legea
- Contribuția la biserică: obligație sau gest de credință? Ce poate cere parohia și ce nu poate impune nimeni.
La 17 septembrie 2026, Comisia Europeană a prezentat propunerea de regulament cunoscută drept „EU KIDS Act”, iar în Parlamentul României se află mai multe inițiative care urmăresc să interzică accesul copiilor la rețelele sociale, cu pragul de 15 sau de 16 ani. Toate sunt, deocamdată, simple propuneri, care nu produc efecte juridice și pot fi modificate în cursul procedurii legislative.
În România, datele personale ale unui copil pot fi prelucrate în serviciile online, pe baza consimțământului, numai dacă acesta a împlinit 16 ani;
- sub această vârstă este necesar acordul titularului autorității părintești, iar operatorul trebuie să depună eforturi rezonabile pentru a-l verifica.
România nu a coborât acest prag. Totodată, minorul sub 14 ani nu are capacitate de exercițiu, iar cel între 14 și 18 ani are capacitate restrânsă, astfel încât acceptarea condițiilor unei platforme de către un copil este, în principiu, anulabilă.
Platformele aplică însă, prin regulile proprii, pragul de 13 ani, iar verificarea se reduce la declarația utilizatorului.
