Câmpulung Muscel bătut de soartă. De ce nu a reușit regele Carol I, să construiască Castelul Peleș în orașul celebru. Pe ce loc pusese ochii. Regele Carol I a căutat îndelung un loc potrivit pentru reședința de vară a familiei regale. Iar Sinaia nu a fost prima sa opțiune. Regele a mers Vrancea și în alte locuri, însă era îndrăgostit de ținuturile muscelene pe care le-a vizitat de multe ori.
CITEȘTE ȘI. Locul fenomen al Argeșului, cum rar mai vezi, în România. Așadar, trebuie să mergi musai și tu!
Ceea ce veți asculta azi nu e legendă şi nici scenariu de film, ci un fapt istoric autentic, consumat în urmă cu aproape 150 de ani în Muscel. Primul loc unde Carol I a vrut să-şi ridice reşedinţa de vară a fost Câmpulung, dar moşnenii de aici s-au opus şi n-au vrut să-i vândă pământ. Regele, un om corect, a respectat decizia ţăranilor şi a optat pentru Sinaia, unde a construit Peleşul.
CITEȘTE ȘI. Imagine de colecție. Cum arăta locul unde e acum primăria Câmpulung, prin anii 1960
Fusese aleasă o zonă liniştită în sudul oraşului, aproape de drumul către Bucureşti, sub o colină pe care se afla vechiul schit Flămânda, continuată, către munţi, de splendide dealuri împădurite. Legenda spune că de pe acest deal însuşi Negru Vodă a privit în jur şi şi-a ales Câmpulungul ca loc de scaun domenesc.
CITEȘTE ȘI. Misterele bine zidite ale acestei case din Câmpulung Muscel. E în drum dar nu țipă să atragă atenția turiștilor! E tobă de istorie
Ridicarea în acest loc a castelului nu presupunea amenajări complicate de drumuri şi poduri, fiind pe măsura spiritului econom al domnitorului; Piteştiul fusese legat de Bucureşti prin cale ferată, iar o ramificaţie către Câmpulung nu era o distanţă lungă. În plus, capitala judeţului Muşcel era un oraş evoluat pentru acele vremuri, cu o puternică imagine boemă, întreţinută, îndeosebi vara, de vilegiaturiştii, de hotelurile şi de localurile de aici, mai ales în centrul dominat de renumitul „Bulevard Pardon” şi de „Grădina Publică Mersi”, denumirile populare care ironizau politeţea snoabă a turiştilor care le frecventau.
CITEȘTE ȘI. Le-a ajuns cuțitul la os. Au început să semneze Petiția pentru demiterea primăriței care s-a proclamat „dată naibii”
Dorinţa regală era o adevărată binefacere pentru oraş, căci construirea castelului nu doar că oferea locuri de muncă şi comenzi pentru piatră, var şi lemn, resurse bogate în zonă, dar prefigura şi o accelerare a dezvoltării urbane şi sociale, pe măsura statutului de capitală de vară a României.
CITEȘTE ȘI. Veste grozavă pentru mamele care cotizează la C.A.R. Primesc bani GRATIS
Însă moşnenii, adică proprietarii de terenuri şi de păduri, erau organizaţi în obşti, colectivităţi de proprietari extrem de rigide, una dintre vechile cutume, respectată sub jurământ, fiind aceea de a nu se vinde niciodată pământ străinilor, nici măcar domnitorului. Aşa că, spre surprinderea generală, încăpăţânaţii moşneni, mare parte dintre ei ţărani neştiutori de carte, nu au reuşit să judece dincolo de tradiţie şi de interesul lor imediat şi au refuzat tranzacţia în aur pe care domnitorul era dispus să o încheie. Continuarea o găsiți AICI.
CITEȘTE ȘI. Abonează-te la canalul de WhatsApp – Ziarul din Muscel și află primul cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Ziarului din Muscel și pe pagina de Facebook, pe Youtube pe grupul Cititorii Ziarului din Muscel, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp.
