Revin vremurile din perioada interbelică. Cum a fost lovit Câmpulung Muscel de belele, ce urmează? Va fi ca în 1931? Povestea e zguduitoare.
Anul 1931. Județul Muscel. O regiune a României unde timpul parcă se oprise în loc. Totuși, nu există izolare perfectă și oamenii circulau cu căruțele, trenul și automobilele spre o lume modernă și evoluată, orașul Câmpulung prosperând în perioada interbelică.
CITEȘTE ȘI. Ce obiective-unicat în România are Câmpulung Muscel. Prima capitală a Țării Românești care se dorește a fi asaltată de turiști
Populația mai resimțea și efectele Marii Crize Economice ce se declanșase în SUA anului 1929, permanent fiind probleme cu lichiditățile pentru salarii și investiții. Fondurile se scurgeau către puternicii zilei și către programele de înarmare, masele mulțumindu-se cu ce mai pica de la masa celor bogați. Regele Carol al II-lea trăia într-o lume fantastică și se visa un mare lider politic, dovadă stând ceremoniile fastuoase pe care le organiza cu orice prilej.
CITEȘTE ȘI. Industria din Câmpulung Muscel, doar rămășițe! Ce se construiește pe fostul combinat de fire și fibre sintetice
O nenorocire nu vine niciodată singură și maladiile, profitând de scăderea nivelului de trai, au început să-și manifeste puterea ucigătoare. Nu era ceva neobișnuit și oamenii duceau boala pe picioare, tratamentele medicamentoase fiind prea costisitoare pentru majoritatea populației din mediul rural. Scăpa cine putea și cum putea.
CITEȘTE ȘI. Avem dovezi! Câmpulung Muscel, prima aşezare urbană din România!
Anul 1931 a adus ceva de a îngrozit și lentele autorități locale. Vărsatul cu gâlci omora copiii în câteva zile prin otrăvirea sângelui și era de o agresivitate ieșită din comun. Scarlatina, că despre ea era vorba, era provocată de Streptococcus pyogenes se manifesta prin înroșirea pielii ce apoi se descuama, uneori ieșind ca o mănușă.
CITEȘTE ȘI. Câmpulung Muscel bătut de soartă. De ce nu a reușit regele Carol I, să construiască Castelul Peleș în orașul celebru. Pe ce loc pusese ochii
Erau și efecte secundare deosebit de grave precum reumatismul scarlatinos, complicații renale și afecțiuni ale inimii. Șase săptămâni trebuia să fie izolat bolnavul astfel încât să nu mai fie un izvor de infecție pentru copiii din sat. Autoritățile recomandau să nu se mai facă vizite la cei suspecți de boală sau în casele unde deja era un caz.
CITEȘTE ȘI. Locul fenomen al Argeșului, cum rar mai vezi, în România. Așadar, trebuie să mergi musai și tu!
Era un obicei străvechi ca sătenii să pară interesați de soarta celor apropiați sau a vecinilor. Culmea este că se duceau pe la vecini femei ce aveau acasă odrasle foarte vulnerabile. Pofta de vorbă și de socializare depășea cu mult orice picătură de rațiune. Autoritățile medicale au impus ceea ce astăzi se numește distanțarea socială și precizau clar că era interzisă sărutarea bolnavilor și scuipatul pe jos. Resturile de piele urmau să fie strânse cu grijă și arse.
CITEȘTE ȘI. Imagine de colecție. Cum arăta locul unde e acum primăria Câmpulung, prin anii 1960
Biserica era privită ca un mare focar de boală din cauza contactului strâns dintre oameni. Normele autorităților prevedeau interzicerea participării copiilor la înghesuielile prilejuite de marile sărbători religioase. Preoții erau obligați să anunțe orice caz de infecție observat, localnicii având obiceiul să ascundă adevărul față de autorități. Nunțile nu mai aveau ca participanți decât pe miri, nași și socrii. Distanțarea socială se făcea și prin interzicerea adunărilor de la cârciumi, mare motiv de supărare pentru bărbații obișnuiți să discute la o tărie.
CITEȘTE ȘI. Misterele bine zidite ale acestei case din Câmpulung Muscel. E în drum dar nu țipă să atragă atenția turiștilor! E tobă de istorie
S-a dat chiar circulară ca decedații să nu mai fie însoțiți de cortegiul funerar tradițional, cu bocete și lacrimi, preoții urmând să-i ducă pe morți direct la groapă, fără trecerea tradițională prin biserică. Nici măcar pomenile nu mai erau permise. Probabil a fost o mare nemulțumire socială această încălcare a religiei strămoșești, dar moartea secera fără milă mai ales mlădițele tinere și numai această izolare a focarelor putea să limiteze efectele agentului biologic.
Prevenția era esențială din cauza lipsei unor medicamente eficiente. Era un unguent pentru gât alcătuit din acid fenic și ulei. Copiii erau dezinfectați în gât cu ajutorul albastrului de metilen, medicament la modă. Se mai recomanda picurarea în nas de ulei gomenolat 2% sau a produsului numit Mistol. Medicul primar G. Tănăseanu mai indica gargara de trei ori pe zi cu ceai de mușețel. Continuarea o găsiți AICI.
CITEȘTE ȘI. Abonează-te la canalul de WhatsApp – Ziarul din Muscel și află primul cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Ziarului din Muscel și pe pagina de Facebook, pe Youtube pe grupul Cititorii Ziarului din Muscel, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp.
