În zona de sud-est a munților Făgăraș se conturează un exemplu de management și monitorizare a faunei, ce poate fi preluat la nivel național: echipe de intervenție rapidă, pentru rezolvarea situațiilor potențial periculoase, donații de Ciobănești carpatini, garduri electrice puse la dispoziție gratuit, monitorizare non-invazivă prin metode ADN și un plan de măsuri de management.
Entitățile Carpathia – Ocolul Silvic Carpathia și Asociația de Vânătoare Piatra Craiului Făgăraș Conservation, împreună cu Asociația GTS Păpușa Leaota coordonează activități legate de faună sălbatică pe o suprafață de 65.000 de hectare, în sud-estul munților Făgăraș și Leaota. Din vara anului 2019, cu sprijin financiar din partea Fundației Arcadia prin Programul pentru Peisaje Amenințate (Endangered Landscapes Programme) și a Comisiei Europene prin programul LIFE, au înființat două echipe de intervenție rapidă, cu membrii desemnați din cadrul gestionarilor de fonduri cinegetice Carpathia, reprezentanți ai Inspectoratului Județean de Jandarmi Argeș și medici veterinari. Echipele patrulează atât pentru a preveni eventuale daune cauzate de misteți sau urși, cât și pentru a descuraja potențiale acte de braconaj, în zona Rucăr, Sătic, Lerești, Voinești, Pojorâta, Valea Mare Pravăț, Nămăiești, Dragoslavele, Laicăi, Bughița – Albești, Stoenești, Piatra Stoenești.
Pagubele cauzate de animale sălbatice cresc pe măsură ce activitatea umană și schimbările climatice se simt tot mai evident în zonele montane. Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic precizează că animalele sălbatice aparțin Statului român, iar gestionarii fondurilor cinegetice au obligația să implementeze măsuri care să mențină un echilibru în zonă. Carnivorele mari sunt specii protejate de interes european, al căror management este restricționat prin reglementările de mediu specifice.
Ce a fost făcut în ultimele 12 luni pentru prevenirea conflictelor om-animale sălbatice
“Până în prezent, am răspuns la circa 125 de sesizări. Suntem sunați direct sau mobilizați prin intermediul Inspectoratului de Situații de Urgență. Organizăm acțiuni de îndepărtare a mistreților și urșilor și, unde toate celelalte metode de management preventiv nu au succes, cerem aprobări de la Ministerul Mediului: am relocat un urs și am eliminat alți doi, care au cauzat pagube în comuna Rucăr, ultimul recent, în luna martie 2020. În cazul mistreților, pe fondul 22 Rucăr am primit de la Minister o cotă de 21 de exemplare, din care am extras până acum 19. Și pe celelalte fonduri cota alocată pentru perioada mai 2019 – mai 2020, cu prelungire încă 60 de zile în contextul pandemiei Covid-19, este îndeplinită în proporție de 95%. Diferența este că nu organizăm vânătoare pentru trofee sau de sport/plăcere, ci extragem doar exemplarele care produc pagube, în special în apropierea localităților.”, declară Mihai Zotta, Șef Ocol Asociația Ocolul Silvic Carpathia.
Primăriile organizează întâlniri ale Comisiei de evaluare a pagubelor cauzate de fauna sălbatică. Există și cazuri înregistrate în care păgubiții solicită daune pentru animale lăsate fără pază, în zone deschise, peste noapte, cum este cazul celor două vaci din comuna Rucăr, unde legislația este categorică – nu se acordă compensații. Proprietarii de sub munte trebuie să își ia un minim de măsuri de prevenție, în primul rând pentru a evita atacurile și, dacă se întâmplă, pentru a putea fi despăgubiți. Doar anul trecut Carpathia a plătit 30.480 de lei păgubiților, compensații private.
Prioritatea gestionarului este să evite conflictele între oameni și animale sălbatice, de aceea a luat mai multe măsuri de prevenție. Carpathia a cumpărat 40 de garduri electrice pe care le pun la dispoziția oamenilor cu probleme cu animalele sălbatice din comunitățile locale cu titlu gratuit, pentru perioade temporare. Gardurile s-au dovedit a fi foarte eficiente, dacă sunt întreținute corect de către beneficiar. Are în plan să introducă în zonă un sistem de containere speciale pentru deșeuri, inaccesibile pentru urși și mijloace electronice cu senzor de mișcare, care să alunge fauna. Din 2019 până în prezent a donat 26 de câini din rasa Ciobănesc carpatin, la 10 fermieri, cu scopul de a reface rasa pură de carpatin, una prietenoasă cu turiștii, dar impunătoare și eficientă la contactul cu animalele sălbatice. Următorul pas este implementarea unui alt sistem de compensații private Carpathia, în natură, prin care fermierii păgubiți, în baza unor sesizări întemeiate, vor primi la schimb oi sau vaci în locul celor omorâte de urși sau lupi. Acest proiect va fi implementat din această vară.
“Suntem prezenți în comunitate și nu doar că ne dorim să fie zile fără incidente, ci și luăm măsuri în această direcție. Fructificația la fag a fost scăzută în ultimii doi-trei ani, iar mistreții și urșii au dus lipsă de hrană. Culesul fructelor de pădure și a ciupercilor trebuie să aibă în vedere un echilibru, să lăsăm resurse și pentru animalele sălbatice și să lăsăm zone de liniște, altfel, alungate din pădure animalele vor veni către comunități. Schimbările climatice modifică anotimpurile și scurtează iernile – implicit și perioada de hibernare a urșilor. Resturi animale abandonate în zone relativ apropiate de sate sau livezi rămase neculese, acestea sunt doar câteva motive care stau la baza prezenței animalelor.
Profit de ocazie să răspund și la întrebările unui jurnalist local, curios de un zvon absurd legat de vipere și urși aduși de FCC, cu elicopterul. Conservation Carpathia a zburat cu elicopterul doar oameni, fie autorități naționale sau internaționale, membrii ai presei sau diverși vizitatori, cărora le-a arătat atât frumusețea unică a munților Făgăraș, cât și greșelile care s-au făcut în trecut, în ideea susținerii unui echilibru mai bun pentru ariile protejate și pentru oameni. De ce am fi adus vipere, să punem în pericol proprii angajați și pe cei peste 200 de zilieri, cu care lucrăm la pepiniere și la reîmpădurire? De ce am fi adus urși, din moment ce lucrăm să rezolvăm problemele din comunități? Afimăm din nou cu tărie că nu am adus nici vipere, nici urși în zonă, suplimentar celor existenți în mod natural și nici nu vom face acest lucru”, a continuat Mihai Zotta.
