Acest proiect al Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor a mai băgat spaima în locuitorii din două comune aflate în nordul județului Argeș, în urmă cu cel puțin zece ani.
Rucărenii, dâmboviciorenii, dragoslovenii amenință că vor ieși la drumul mare, înarmați cu furci și topoare, pentru că nu sunt dispuși să renunte la animale și să rămână peste noapte fără zeci de hectare de pământ. Mai mult decât atât primarii sunt disperați deoarece acest proiect îngrădește dezvoltarea economică a zonei.
,,Fără nicio dezbatere, Guvernul a iniţiat un memorandum pentru înfiinţarea Parcului Naţional Făgăraş pe o suprafaţă imensă, 200.000 de hectare, practic toţi munţii Făgăraş, de la defileul Oltului până către Piatra Craiului, până în Curtea de Argeş. Sunt 138 de localităţi şi bineînţeles parte din aceste păduri sunt incluse într-un sit Natura 2000, iar oamenii au văzut ce înseamnă să fi inclus într-un sit de arie protejată, în sensul că s-au compromis planurile de dezvoltare locală. Includerea într-un parc naţional, parc naţional care se doreşte pe 75% din suprafaţă să fie cu regim strict de arie protejată, adică non intervenţie, asta înseamnă blocarea completă a tuturor activităţilor tradiţionale din zonă: administrarea pădurilor, exploatarea lemnului până la oierit, creşterea animalelor, deci practic 138 de comunităţi îşi văd puse în pericol toate activităţile şi modul de viaţă tradiţional. Iniţiativa e pornită de la proprietarii de păduri, iar în această zonă sunt foarte mulţi“, ne-a povestit un grup de rucăreni.
Guvernul a aprobat inițierea procesului de înființare a Parcului Național Munții Făgăraș, ca un parc emblematic al României și Europei, conform unui memorandum adoptat în ședința Executivului din 14 septembrie. Actul normativ prevede etapele necesare pentru constituirea acestui nou parc național, care se vor derula în perioada octombrie 2016 – 2020.
„ Pe mine şi pe proprietari ne derajează faptul că se evită o dezbatere publică normală, practic se diminuează dezbaterea publică prin emiterea unor comunicate, dar practic nu se ţine cont deloc de interesele proprietarului. Până la urmă acest parc nu se face pe proprietatea statului. Partea statului reprezintă doar câteva procente, majoritatea covârşitoare a proprietăţii e privată şi oamenii nu ştiu ce li se pregăteşte, pentru că vor fi sarcini foarte mari: nu o să se mai poată intra în pădure, nu o să se mai poată vâna, nu se mai poate păşuna,nu se mai pot aduce lemne, iar lucrul acesta va periclita existenţa localităţilor, economic le vor dărâma. Ori vrem ca să facem un document comun, să ne punem un punct de vedere clar, să fie luat în seamă de către Ministerul Mediului“, ne-a spus un grup de locuitori din Dâmbovicioara.
„Se omoara turismul”
Adevarata miză a rezervației este însă în altă parte. În comuna Corbeni sunt 50 de pensiuni, ceea ce plasează localitatea pe unul dintre primele locuri din țară la agroturism. La vecini, în Arefu, situația este identică, primarii celor două comune susținînd că declararea Parcului Național va sugruma dezvoltarea economică a zonei.
Inițiativă locală care îi sugrumă pe cei cu pământ
Ideea declarării unui Parc Național în zona Făgăraș a pornit în 2003, de la inițiativa Consiliului Județean Argeș de a promova un proiect de hotărâre conform căruia zona respectivă era declarată zonă de interes național. „La acea vreme era o strategie. Se punea problema asocierii cu Sibiul și cu Vâlcea în vederea obținerii de fonduri mai ușor”, declara Marian Fulga, pe vremea când era vicepreședintele Consiliului Județean Argeș. „Nu voiam însă să se ajungă aici”, a recunoscut Fulga la vremea respectivă.
