Zâmbește datorită tuturor oamenilor de bine pe care i-a întâlnit de-a lungul istoriei sale tumultoase, în mai bine de 340 de ani. De la ctitorul ei, boierul Tudoran Vlădescu, până la Înaltpreasfințitul Calinic, Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, care și-a dorit cu ardoare ca lăcașul să ajungă la strălucirea lui de astăzi.
De la Sfântul Pafnutie, pictorul care a lăsat din truda mâinilor sale, pe zidurile sfintei Mânăstiri, adevărate opere de artă și până la starețul Clement și maica Cecilia, care au depus în fața autorităților toate eforturile aflate în putința lor pentru ca lăcașul să ajungă în acest punct.#Mânăstirea#Aninoasa a fost resfințită ieri, având de acum, pe lângă hramul Sfântului Ierarh Nicolae, și hramul Sfântului Pafnutie, prăznuit la data de 7 august.
Lăcașul de cult din Aninoasa, ridicat în stil Brâncovenesc, cu ziduri de incintă, este o rară operă de arhitectură, astfel de construcții mai găsindu-se în România doar la Mânăstirile Hurezi și Sâmbăta de Sus.“Ne rugăm la #Dumnezeu pentru locul acesta, dar ne rugăm la Dumnezeu pentru noi, ca și comunitate, ca și popor. (…)
Să ne bucurăm împreună și să-l slăvim pe Dumnezeu că s-a ajuns la această zi și că toate eforturile făcute au rămas și vor rămâne pentru generații” a spus părintele arhimandrit Caliopie, ieri, în predica sa.
