Vor fi mulţi din cititorii acestui material care se vor întreba ce legătură are localitatea Vadul Crişului cu municipiul – Câmpulung, din judeţul Argeş. De curând în Vadul Crişului din Bihor a fost amplasată o placa comemorativă în care se aminteşte de un eveniment petrecut în viaţa Regelui Carol al II -lea, la dezvelirea plăcii fiind prezentă şi strănepoata fetei Modura. La 6 iunie 1930, în urma pierderii unuia din rezervoare, avionul cu care viitorul rege Carol II venea spre Bucureşti de la München via Viena, a rămas în pană de carburant şi a aterizat în marginea satului Vadu Crişului, din Bihor.
Fata cu ulciorul – model de bacnotă
O fată i-a dat regelui să bea apa din ulciorul de lut. După un timp ea a fost dusă la Bucureşti şi, a făcut parte din suita regală, fiind şi model pentru una din bancnotele din acea perioadă. La 8 iunie 1940 cu ocazia aniversării a 10 ani de la revenirea în România, Regele Carol al II-lea a emis o monedă de aur de 42 g, cu diametrul de 41 mm care o reprezenta pe fata care a adus apă regelui la 6 iunie 1930 la Vadu Crişului. Regele Carol al II-lea şi-a dorit şi o statuie pe care a comandat-o la sculptorul Constantin Baraschi concetăţeanul câmpulungenilor. Fântâna Modura şi Alea Cariatidelor au fost monumente realizate de sculptorul câmpulungean Constantin Baraschi, complexul a fost inaugurat în 1939 pe “Aleea Restauraţiei” din Parcul Naţional Regele Carol al II-lea (în prezent Parcul Herăstrău), cu ocazia expoziţiei „Luna Bucureştilor”. Monumentul se prezintă sub forma unui bazin din piatră, placat cu ceramică, în centrul căruia se află statuia din bronz a Modurei, o fată îmbrăcată în costum popular, care poartă pe umăr un urcior.
Statuia străjuieşte şi la Câmpulung
O sculptură care reprezinta Ţărancă din Muscel cu ulcior se află şi în municipiul Câmpulung în Parcul Pieţei Centrale realizată de C. Baraschi. Aleea Cariatidelor reconstituită Aleea Restauraţiei, care ducea spre fântână, a fost flancată de 20 statui din piatră artificială, amplasate câte 10 pe fiecare parte a aleii, fiecare grup fiind unit printr-o arhitravă. Cariatidele reprezintă ţărănci din Muscel şi Mehedinţi, cu ulcioare pe cap, diferenţiate după poziţia mâinilor. Pe cele 2 pile de zidărie din partea sudică a ansamblului sunt plasate 2 steme, realizate în bronz, ale municipiului Bucureşti – cea de la 1879 (stânga) şi cea actuală (dreapta), motiv pentru care acum aceasta poartă numele de „Aleea Cariatidelor”. Pentru a face loc statuii lui Stalin, care a străjuit între 1951 şi 1962 intrarea în Parcul Naţional Regele Carol al II-lea, ansamblul Fântâna Modura a fost demolat. Mulţi ani nu s-a mai ştiut nimic despre statuile originale. Grupul statuar care se află acum la intrarea în parcul Herăstrău este o reconstituire realizată de sculptorul Ionel Stoicescu în anul 2005, pe baza fragmentelor păstrate de scriitorul Paul Everac, a fotografiilor de epocă şi a unei cariatide originale găsite în cimitirul Bellu, inaugurată în 2006. La momentul refacerii fântânii, statuia originală a Modurei era încă considerată pierdută. Abia după instalarea în parc a reconstituirii pe baza fotografiilor de epocă, a fost descoperit în Cimitirul Bellu şi originalul, de către Dan Ghelase, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Artei şi Culturii Tradiţionale şi de arhitectul Lucian Mihăescu. TG
