Căi ferate din Argeș. Nu o să vă vină să credeți. Anul când a ajuns primul tren la Câmpulung. Introducerea liniilor de cale ferată în județul Arges a avut loc la doar 3 ani de la inaugurarea primei căi ferate din Regatul României și la doar 18 ani de la inaugurarea primei căi ferate de pe actualul teritoriu al României moderne.
- 1872 – 13 septembrie – primul tren ajunge în gara Pitești la ora 12:10. Trenul a plecat din București, a strabătut 108 km în 4 ore și 40 de minute, împreună cu cele două orpiri de 13 și respectiv 10 minute din Titu și Găiești. (C.F. 901)
- 1875 – de la Pitești, calea ferată este extinsă până la granița Țării Românești de atunci, ce se afla la Drobeta Turnu Severin și trecea prin orașele Slatina și Craiova. Astăzi tronsonul Pitesti – Craiova este unul secundar și neelectrificat (C.F. 901) iar tronsonul Craiova – Drobeta Turnu Severin face parte din magistrala principală și este electrificată (C.F. 900).
Căi ferate din Argeș. Nu o să vă vină să credeți. Anul când a ajuns primul tren la Câmpulung
- 1887 – tronsonul secundar Pitești – Golești – Câmpulung (C.F. 905) își deschide activitatea.
- 1898 – 27 noiembrie – linia regală Pitesti – Curtea de Argeș, ungă de 38,4 km intră în exploatare (C.F. 906). În aceiași zi este inaugurată și superba gară din Curtea de Argeș, clădire rămasă până astăzi în forma ei originală dar datorită întreținerii defectoase din ultimii ani, aceasta prezintă urme grave de deteriorare iar statul a gasit ca și soluție temporară, îmbrăcarea acesteia într-o pânză de șantier, imprimată cu desenul gării din perioada de glorie. Gara a fost realizată de arhitectul Giulio Magini, care în același an a mai proiectat o gară aproape identică, pe cea din Comănești. Gările au fost puse în operă sub coordonarea marele inginer Elie Radu.
- 1905 – se inaugurează C.F.I. (calea ferata industrială) Curtea de Arges – Aref – Cumpăna, construită de catre Emil Lessel – propietar al Societatea Anonima Arges (viitoare Foresta). Principale caracteristici: lungime 38,31km, encartament 750mm, tunel de 154m (azi pe fundul lacului Vidraru), 5 statii, 113 poduri și apeducte în lungime de 638m. Calea ferata trece prin comunele Flamanzesti, Albesti, Oesti, Corbeni, Capataneni. Scopul acestei căi ferate înguste era de a facilita exploatarea forestieră din Munții Făgărași catre fabrica de cherestea din Curtea de Argeș. Calea ferată este demolată în anii ’60, odată cu demararea șantierului pentru construcția barajului Vidraru.
- 1930 – 1935 – pentru alimentarea fabricii de cherestea de la Stâlpeni, se inaugurează C.F.F. Stâlpeni – Aninoasa – Berevoiești cu ramnificații pe valea Râușor și Bratia. Linia a fost construită pe encartament de 1000mm și însuma 60km de cale ferată. Linia a fost dezafectată în 1995 și valorificată la fier vechi. Continuarea o găsiți AICI.
