Biserica Valea Mare-Pravăţ, Hramul: „Sfântul Mucenic Dimitrie”, monument istoric. Este situată pe o terasă medie întinsă din stânga Râului Târgului, la altitudinea de 665m. A fost zidită în 1833 de Nicolae Rucăreanu (din piatră şi cărămidă).
În 1893 a fost restaurată, după cum ne arată pisania din pridvor, iar în 1916 i se adaugă tinda; după primul război mondial, când suferise din cauza gloanţelor şi ghiulelelor, se fac alte reparaţii şi se acoperă din nou. Apoi, a mai fost reparată în 1964 (tencuielile exterioare şi acoperişul, inclusiv turlele), 1965-1966 (se fac ferestre noi de fier la turla mare), după care a fost resfinţită la 19 noiembrie 1969 (după cum ne arată pisania aflată deasupra uşii din pronaos). Ultima reparaţie a avut loc în 1988.
În formă de navă, biserica are două turle, la care se adaugă două turnuleţe. Altarul, decroşat, este semicircular, cu laturile prelungite spre tâmplă, cu bolta semicilindrică şi are o fereastră mare pe axa bisericii şi una mică la proscomidie, unde se găseşte şi pomelnicul cu ctitorii de la 1893. Tâmpla de lemn, frumos sculptată, prezintă trei registre cu icoane.
Naosul, dreptunghiular, cu câte o fereastră pe laturile exterioare, este dominat de turla deschisă, înaltă, cu diametru mare, de formă octogonală, având către partea superioară opt ferestre mari. În naos se găseşte un panou cu eroii din 1916-1918. Între naos şi pronaos se interpune o arcadă, susţinută de stâlpi laterali cu profil complex, pronaosul I, cu câte o fereastră pe laturile sudică şi nordică, are înspre pronaosul II un cafas, sprijinit pe două coloane cu socluri şi cu capiteluri. Între pronaosul I şi pronaosul ÎI se interpune o arcadă susţinută de stâlpi laterali masivi.
Pronaosul II este decroşat, fiind adăugat ulterior; are câte două ferestre pe laturile exterioare, iar deasupra, turla închisă, folosită şi de clopotniţă, de formă octogonală, cu opt ferestre înguste şi înalte.
Pridvorul, adăugat ulterior, face biserica foarte lungă; el este decroşat şi are câte o fereastră, mai mare decât celelalte ale bisericii, spre sud şi spre nord, iar la vest se găseşte uşa de la intrare – toate acestea fiind prevăzute cu arcade semicirculare; plafonul este semicilindric longitudinal.
Pictura actuală, făcută de Paraschivescu Belizarie în 1894, a fost restaurată de Pantelimon Fleşaru în 1968-1969; icoanele de la catapeteasmă au fost spălate în 1962 de Stelian Suseanu.
Dintre slujitorii bisericii, menţionăm preoţii: Mihai Manole, cel care a restaurat biserica în 1893 (portretul lui apare pe peretele vestic al pronaosului), Stelian Suseanu, Nicolae Ştefănescu, Ioan Ionescu (care a fost şi profesor la Seminarul Orfanilor de Război „Miron Cristea” din Câmpulung-Muscel), Ioan Becuţ (înmormântat la Godeni), Ioan N.Popa (din 1982), originar din Vultureşti.
În apropierea bisericii se află două cruci vechi de piatră, una de la 1740-1741 şi alta de la 1835.
