În anul 2018, Refugiul Iezer a fost reabilitat, în anul 2021 vandalizat!
În anul 2018, Refugiul Iezer a fost reabilitat, în anul 2021 vandalizat!

În anul 2018, Refugiul Iezer a fost reabilitat, în anul 2021 vandalizat!

În anul 2018, Refugiul Iezer şi-a sporit gradul de confort oferit turiştilor de creastă. Refugiul, care a fost construit în 1939, se află la cea mai mare altitudine din România – 2.165 metri – şi poate găzdui 30 de persoane.

Cu ajutorul asociaţiei Oxigen din Bucureşti, entuziaşti ai muntelui care nu sunt la prima acţiune de acest gen, formaţia Salvamont Câmpulung Muscel a izolat pe interior şi a instalat tâmplarie cu protecţie termică, la refugiul Iezer, din masivul Iezer-Păpuşa.

Refugiul Iezer a fost construit în 1939. În timp însă, construcţia s-a degradat. În 1974, refugiul a fost reabilitat şi mărit, ajungând la dimensiunile pe care le are şi acum.

”Este refugiul aflat la cea mai mare altitudine şi cel mai mare refugiu din România. Asta arată şi faptul că aici au fost tradiţii de mers pe munte de mult timp”, preciza la acea vreme, Ion Sănduloiu.

Masivul Iezer-Păpuşa face parte din grupa sudică a Carpaţilor Meridionali. Deşi de la distanţă par doar nişte dealuri, în realitate vârfurile ajung la altitudini de peste 2.400 de metri. Munţii Iezer-Păpuşa sunt înconjuraţi pe trei laturi de apele Doamnei şi Dâmboviţei, iar altitudinea maxima este atinsă de Vârful Roşu – 2.469 de metri –, iar vârfurile Iezerul Mare şi Papuşa au înălţimi de 2.462 de metri şi respectiv de 2.391 de metri.

Masivul Iezer este cunoscut şi pentru faptul că este traversat de cel mai înalt drum din România. Transfăgărăşanul şi Transalpina, cele două mari trasee care traversează Carpaţii Meridionali, şi-au disputat titlul de cel mai înalt drum din România, dar amândouă pierd în faţa unui alt drum din Argeş, cel ce traversează Masivul Iezer şi urcă până la o altitudine de 2.350 de metri.

„Drumul începe la Lereşti, pe unul dintre braţele laterale ale Barajului Râuşor, Târgului, şi urcă spre Culmea Portăreasa şi Lacul Portăreasa, iar după aceea pe creasta Iezerului, către Vârful Iezerul Mare, unde se atinge altitudinea maximă. Drumul coboară apoi către Crucea Ateneului şi de acolo se pleacă către Culmea Văcarea şi coboară către Cabana Voina. Traseul este extraordinar, foarte frumos şi poate fi parcurs cu o maşină de teren, precum şi cu bicicleta. Cel mai frumos este însă pe bicicletă!”, mai spunea Ion Sănduloiu, şeful Salvamont Argeş, unul dintre oamenii care cunosc foarte bine masivul Iezer şi traseul.

În anul 2021, săptămâna trecută, Refugiul montan Iezer, aflat în masivul Iezer-Păpușa a fost vandalizat. Salvamont Argeș a publicat, pe pagina de Facebook, imagini cu ușa deteriorată a refugiului, dar și cu salteaua ruptă.

Unii oameni lasă amintiri plăcute și în piatră, alții distrug orice, oricum, oriunde. Ultimul exemplu despre cei din urmă a fost oferit acum două zile de reprezentanții Salvamont Argeș care au făcut publice imagini cu refugiul montan Iezer vandalizat.

Cum au găsit salvamontiștii refugiul montan Iezer

”Vă mulțumim pentru faptul că aveți grijă de munca noastră! Ușa de termopan spartă cu piciorul și salteaua făcută praf“, se arată în postarea celor de la Salvamont. Membrii Salvamont Argeș au postat imaginile pe o rețea de socializare pentru a trage un semnal de alarmă privind gradul de educație și respect față de munte al unora dintre semenii noștri.

Potrivit dcnews.ro, pentru că mulți dintre cei care au văzut imaginile s-au îndoit că distrugerile au fost făcute de oameni și au dat vina pe fiarele sălbatice, salvamontiștii au revenit cu precizări: „NU a fost animal, ci un animal de turist. La plecare, au lăsat urme pe zăpadă. Le mulțumim celor care ne-au anunțat prompt. Sperăm ca data viitoare să îi și prindem, pentru că s-au înmulțit „cheflii de refugiu”…”, a declarat Ion Sănduloiu, directorul Salvamont Argeș.

About The Author

Related posts